Un distins scriitor mă întreabă dacă știam că Daniel Cristea-Enache a desființat, într-o cronică din Viața românească, volumul de poeme Amintiri din rai, pentru care Emil Brumaru a primit premiul USR-Manolescu. Auzisem de la altcineva, prin tîrg, dar nu citisem cronica. I-am răspuns deci că eram oarecum la curent. Adică știam! – trage concluzia interlocutorul meu.
Același distins scriitor mi-a spus că, acum vreo trei săptămîni, N. Manolescu lăudase pe larg în România literară această carte cu 55 de poeme inedite a lui Brumaru, pe care a tocat-o mărunt D. Cristea-Enache. Despre cronica lui N. Manolescu nu știam, fiindcă nu mai pierd vremea cu această publicație de răfuieli cu scriitorii care a devenit România literară. Dar cum cred în libertatea de opinie a criticilor literari, îi spun scriitorului că e dreptul lui Cristea-Enache să nu-i placă un volum de Brumaru, cu atît mai mult cu cît încă tînărul critic l-a evaluat de mai multe ori pînă atunci pe autor ca pe un mare poet. Încît, dacă nu i-or fi plăcut criticului poeziile din această carte, căreia i-a lăudat, totuși, înfățișarea, ce era să scrie?!
Bănuiam unde bătea scriitorul, vechi cunoscător al lumii noastre literare, dar n-am vrut să dau glas acestor bănuieli. Mai ales că Daniel Cristea-Enache face parte din grupul de literați care-l sprijină pe așa-zisul președinte al Uniunii Scriitorilor, N. Manolescu, inclusiv în materie de excludere din USR a scriitorilor care au participat la alegerile din ianuarie 2016, din care a rezultat o nouă conducere a Uniunii, și din acest an, cînd noua conducere a fost reconfirmată.
După părerea scriitorului, criticul Cristea-Enache urmărește ceva, fiindcă acum cîteva luni l-a făcut praf într-o cronică și pe șeful filialei din Alba a USR, poetul Aurel Pantea. Și ce urmărește? – fac eu pe niznaiul. Cum ce urmărește? Să-l scoată din pepeni pe Manolescu! Și să facă pe disidentul critic față de politica literară a președintelui ilegal al USR, din a cărui grupare și Cristea-Enache face parte. Mai exact, a fost cooptat în ea după ce criticul care a făcut de doi bani Istoria… lui N. Manolescu s-a întors, în calitate de fiu rătăcitor, la România literară condusă de același Manolescu. Or, mai nou, criticul tînăr pentru care s-a tăiat vițelul cel gras pare dornic să semnaleze că a pornit pe alte cărări decît cele pe care umblă patriarhul acestei grupări. O fi pornit, îi spun scriitorului, dar dacă pentru asta face carne de tun dintr-un volum al lui Emil Brumaru, mă tem că nu și-a găsit cea mai bună cale.
