N-am să uit niciodată momentele penibile și revoltătoare care au întovărășit, ca niște cîini credincioși, darea mea afară din Uniunea Scriitorilor. Mai întîi, Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excluderi, care, în deplin consens, mi-a pus o ștampilă nedemnă. Nici hotărîrea de excludere, răspîndită ca rîia în urbea profesională. Nici campania electorală, în care numele meu era vînturat, nomina odiosa, ca o amenințare: „Dacă faceți ca el, ca el o s-o pățiți”.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici. În torentul de procese care au urmat au fost puse la bătaie toate tertipurile avocățești. Printre altele, am simțit cum mi-a trecut glonțul pe la ureche atunci cînd conducerea USR a pretins 100.000 de lei daune morale. Sau cînd un executor judecătoresc mi-a blocat toate conturile înainte de Crăciun. Ăsta-i jocul, arză-l-ar focu’!
Dar astrele nu s-au aliniat. Domnul Manolescu a fost dat în judecată de ANI pentru o presupusă datorie de 326.897 de lei, diferența dintre suma declarată și suma justificată. Veniturile puse în discuție pentru 2009 sunau cam așa (pe lîngă salariul de ambasador): Uniunea Scriitorilor din România, președinte – 56.580 de lei; Academia Română, (doar) membru corespondent – 36.144 de lei; Fundația România Literară, director general – 2.723 de lei; ziarul Adevărul, colaborator – 31.166 de lei; ziarul Evenimentul zilei, colaborator – 17.760 de lei; Societatea Română de Radiodifuziune, colaborator – 2.940 de lei; CopiRo, Drepturi de Autor – 2.072 de lei; Editura Litera, drepturi de autor – 5.649 de lei; Editura Paralela 45, drepturi de autor – 66.693,30 lei. Aceasta era situația pe 2009-2010, după cum transpare din declarația de avere depusă la MAE de fosta sa soție, Manolescu Apolzan Ioana (http://mae.ro/node/5132).
M-am ofticat doar într-un singur loc, că n-am cîștigat nici pe sfert din colaborarea cu Adevărul, unde mai pui că a trebuit să plătesc impozitele ulterior, cu penalizare.
Primul proces s-a încheiat repede. ANI a pierdut. Dar să vezi năzbîtie! ANI a contestat în instanță, iar procesul s-a reluat. Iată, pe scurt, cum:
Curtea de Apel București a început rejudecarea procesului, iar miercuri, 20 martie 2019, a dispus ca averea criticului literar să fie din nou verificată: „Admite în parte cererea de chemare în judecată… în consecință, dispune înaintarea cauzei la Comisia de cercetare a averilor în vederea aplicării dispozițiilor art. 14 alin. 1 lit. a din Legea nr. 176/2010. Respinge capătul de cerere referitor la confiscarea averii. Respinge că fiind neîntemeiată cererea pîrîtului Manolescu Apolzan Nicolae de obligare a reclamantei Agenția Națională de Integritate la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare…”
Na beleaua. Nu i-aș dori nici celui mai rău dușman obișnuit să aibă de plătit 326.897 de lei. Da, dar dl Manolescu nu e un om obișnuit. Las’ că se descurcă!
