Cu bluza umflată
Nu, chiar nu e vorba despre analizarea în cuplu a unui pasaj din Biblie, ci despre alegerea, să spunem, a unei bluze de la Zara.
– Cum îmi vine?
– Super!
– Îți place?
– Foarte mult?
– Serios, chiar e mișto?
– Da, da, bestială… Dar ție îți place?
– Da, dar tu ce zici?
– Io zic că, dacă e să ai de ales între această bluză și salvarea de la moarte a unui autobuz plin cu preșcolari, trebuie să alegi bluza.
– Aaa, dacă începem cu miștouri, nu mi-o mai iau!
Cum ar arăta scena perfectă în mintea ei, naiba știe, dar eu o văd cam așa.
Să-și aleagă o bluză, iar pînă la casă să aibă în jurul ei un cor de lăudători, la fel cum umblă chefliii cu lăutarii:
– Vai, ce bine vă vine, iată ce bluză superbă și-a luat această fată, incredibil, nu-ți vine să crezi cum îi stă! Angelina, o să plîngi cînd o să vezi cum arată gagica asta cu bluza de la Zara…
Și tot așa, pînă o plătește.
Serios, ce poți să spui mai mult decît că îți place? Da, frate, te vindecă de cataractă, are proprietăți bioenergetice, îți prelungește viața, în locul tău nu m-aș mai îmbrăca decît cu ea pînă la sfîrșitul vieții, ai grijă să nu ți-o fure organizațiile secrete de modă ale masonilor, s-o frecăm cu bluza asta pe bunica pe la șolduri ca să scape de osteoporoză!…
Oricum, dacă-i zici așa, din senin, “Vai, ce bine-ți îți vine asta!”, o să-ți răspundă: “Îmi pare rău, mi-a venit, nu mai insista…”.
Căsătorie cu repetiție la infinit
Femeile îi întreabă pe bărbați același lucru de mai multe ori pentru că, dacă i-ar întreba doar o dată, ar fi tragic.
– Auzi, iubire, ce zici, să mă culc cu negrul ăla de la masa vecină, care se tot holbează la mine? Să mă duc cu el la toaletă, să mă izbească de pereți, pe post de desert? – îl întrebi, fix în mijlocul aniversării romantice a cinci ani de căsnicie.
– Da, da, sigur, ia-ți desert! – răspunde el, cu ochii în televizorul pe care rulează un rezumat al meciurilor din campionat.
– Ești sigur?
– Îhî…
– Poate vrei și tu să te duci un pic cu el, pe post de ceva dulce…
– Îhî… da, da, vreau și eu dulce… Mamă, ce bou, cum a ratat ăsta cu poarta goală!
Sau:
Acasă, într-o sâmbătă în familie:
– Iubitule, te joci de șase ore pe computer! Cînd te oprești?
– …
– Poți măcar să ridici puțin picioarele, ca să dau cu aspiratorul?
– …
– N-AUZI, DOM’LE, SĂ RIDICI PICIOARELE?
– Da, da, ai picioare super.
– Bine că n-am un pistol, că te-aș împușca în cap, jur.
– Îi împușc, îi împușc, ia uite, paf, paf, paf, paaaaaaaf! I-am spart.
– OK, hai să facem sex.
– SEX? Hai! Îmi bag p… în el, și-așa mă plictiseam.
Singura soluție ca să ții bărbatul mereu atent e să-i vorbești numai așa: “Dragule, du-te să duci gunoiul și vin și eu după tine la ghenă, să facem sex”.
