Cu bluza umflată
Femeia nu vrea doar să-ți placă ceva, vrea să te juri, să plîngi de bucurie, să ai revelații, să te tăvălești posedat.
Nu, chiar nu e vorba despre analizarea în cuplu a unui pasaj din Biblie, ci despre alegerea, să spunem, a unei bluze de la Zara.
– Cum îmi vine?
– Super!
– Îți place?
– Foarte mult?
– Serios, chiar e mișto?
– Da, da, bestială… Dar ție îți place?
– Da, dar tu ce zici?
– Io zic că, dacă e să ai de ales între această bluză și salvarea de la moarte a unui autobuz plin cu preșcolari, trebuie să alegi bluza.
– Aaa, dacă începem cu miștouri, nu mi-o mai iau!
Cum ar arăta scena perfectă în mintea ei, naiba știe, dar eu o văd cam așa.
Să-și aleagă o bluză, iar pînă la casă să aibă în jurul ei un cor de lăudători, la fel cum umblă chefliii cu lăutarii:
– Vai, ce bine vă vine, iată ce bluză superbă și-a luat această fată, incredibil, nu-ți vine să crezi cum îi stă! Angelina, o să plîngi cînd o să vezi cum arată gagica asta cu bluza de la Zara…
Și tot așa, pînă o plătește.
Serios, ce poți să spui mai mult decît că îți place? Da, frate, te vindecă de cataractă, are proprietăți bioenergetice, îți prelungește viața, în locul tău nu m-aș mai îmbrăca decît cu ea pînă la sfîrșitul vieții, ai grijă să nu ți-o fure organizațiile secrete de modă ale masonilor, s-o frecăm cu bluza asta pe bunica pe la șolduri ca să scape de osteoporoză!…
Oricum, dacă-i zici așa, din senin, “Vai, ce bine-ți îți vine asta!”, o să-ți răspundă: “Îmi pare rău, mi-a venit, nu mai insista…”.
Căsătorie cu repetiție la infinit
Femeile îi întreabă pe bărbați același lucru de mai multe ori pentru că, dacă i-ar întreba doar o dată, ar fi tragic.
– Auzi, iubire, ce zici, să mă culc cu negrul ăla de la masa vecină, care se tot holbează la mine? Să mă duc cu el la toaletă, să mă izbească de pereți, pe post de desert? – îl întrebi, fix în mijlocul aniversării romantice a cinci ani de căsnicie.
– Da, da, sigur, ia-ți desert! – răspunde el, cu ochii în televizorul pe care rulează un rezumat al meciurilor din campionat.
– Ești sigur?
– Îhî…
– Poate vrei și tu să te duci un pic cu el, pe post de ceva dulce…
– Îhî… da, da, vreau și eu dulce… Mamă, ce bou, cum a ratat ăsta cu poarta goală!
Sau:
Acasă, într-o sâmbătă în familie:
– Iubitule, te joci de șase ore pe computer! Cînd te oprești?
– …
– Poți măcar să ridici puțin picioarele, ca să dau cu aspiratorul?
– …
– N-AUZI, DOM’LE, SĂ RIDICI PICIOARELE?
– Da, da, ai picioare super.
– Bine că n-am un pistol, că te-aș împușca în cap, jur.
– Îi împușc, îi împușc, ia uite, paf, paf, paf, paaaaaaaf! I-am spart.
– OK, hai să facem sex.
– SEX? Hai! Îmi bag p… în el, și-așa mă plictiseam.
Singura soluție ca să ții bărbatul mereu atent e să-i vorbești numai așa: “Dragule, du-te să duci gunoiul și vin și eu după tine la ghenă, să facem sex”.
Am ras de la inceput pana la sfarsit. Parca mai cu pofta la sfarsit. Deci, 52 la 48 Simona.