1989 – Ceaușescu fuge de pe clădirea Comitetului Central, e prins la Târgoviște și cade secerat de gloanțe în fața plutonului de execuție. Se pare că el a fost îndepărat de la putere deoarece lumea percepea tot mai mult PCR-ul ca pe un partid comunist. Analiștii spun că revoluția n-a fost atât o mișcare de susținere a lui Iliescu și a celor care au urmat cât un vot negativ acordat regimului Ceaușescu.
1990 – Frontul Salvării Naționale câștigă alegerile parlamentare. Victoria a fost atât de clară încât FSN-ul putea nu doar să formeze guvernul, ci și să organizeze o opoziție constructivă în Parlament.
1991 – Un parlamentar FSN propune prima variantă a legii aministiei și grațierii. Documentul prevede nu doar că oficialii acuzați de corupție nu fac închisoare, ci și că oamenii n-au voie să se uite dezaprobator la ei.
1992 – PDSR câștigă alegerile. Într-un acces de oportunism, mii de români vor să se înscrie în partid, însă nu oricine e acceptat. Ca probă eliminatorie, trebuie să sari gardul cu un televizor în brațe și să convingi o sută de muncitori că la sediul țărăniștilor se găsesc droguri.
1995 – Casele din zona sediului PDSR devin tot mai ieftine, după ce proprietarii se plâng că politicienii dau spargeri noaptea.
1996 – Odată cu pierderea alegerilor începe lupta pentru putere în partid. Lui Ion Iliescu i se reproșează că a fost prea sărac și cinstit cu poporul, iar poporul a încetat să-l mai respecte.
1997 – Vanghelie încearcă să preia puterea în partid, lucru greu de realizat, deoarece la acea vreme nu știa nici măcar să scrie, iar când vota, intra în cabina de vot alături de un adult.
1999 – Disperați că n-au mai fost de mult la guvernare pentru a devaliza țara, membrii PDSR decid să jefuiască o bancă. Planul lor eșuează lamentabil, deoarece nu găsesc de furat din sediul băncii decât niște agrafe de birou și o imprimantă stricată.
2000 – PDSR-ul câștigă iar alegerile, după ce îi convinge pe oameni că acum nu la țărăniști, ci la sediul PRM se găsesc droguri. În sensul că Vadim Tudor sigur a tras ceva pe nas.