1974 – Se naște Moise Guran. Se pare că el a venit pe lumea deoarece exista o cerere pe piață, iar acolo unde există cerere, investitorii profită de oportunitate, oameni buni.
1981 – Prima zi de școală. Moise Guran îi duce învățătoarei un buchet de flori, pentru a impulsiona producția locală de plante decorative, oameni buni, deoarece foarte mulți români trăiesc de pe urma acestei industrii. Dacă ne uităm la graficele din ultimele luni, observăm că numărul persoanelor care cumpără flori a înregistrat o scădere pe timp de vară, pentru a crește spectaculos la mijlocul lunii septembrie.
1983 – Primește ca temă să scrie o compunere despre cum și-a petrecut vacanța de vară. Considerând că poate mai mult, Moise Guran alcătuiește niște grafice din care reiese cum și-au petrecut toți românii vacanța de vară în ultimii trei ani, dar și care sunt aștptările hotelierilor de la anul care urmează.
1986 – Moise Guran stârnește mânia unor bucureșteni, după ce le explică, în termeni economici de specialitate, că ei stau în frig și pe întuneric deoarece Ceaușescu trebuie să plătească datoria externă a țării, oameni buni. Deși pledoaria lui e susținută de grafice convingătoare, Moise Guran pleacă acasă cu planșele făcute guler.
1989 – În toiul revoluției, Moise Guran își păstrează calmul și afirmă că majorarea pensiilor cu o sută de lei nu este o soluție realistă. E aproape imposibil să majorezi pensiile cu o sută de lei după ce ai fost executat la Târgoviște.
1990 – Moise Guran este de părere că, în logica pieței libere, este ușor de înțeles ce s-a întâmplat în timpul mineriadei. Mai exact, în Piața Universității exista o cerere foarte mare de bastoane pe spinare, iar minerii au sesizat imediat oportunitatea, oameni buni.
1998 – Moise Guran apelează la cunoștințele unui expert de la NASA, întrebându-l dacă în sistemul nostru solar mai există vreo planetă capabilă să asigure un mediu de afaceri competitiv.