De cîtăva vreme, se înfruntă, în instanță, Dan Mircea Cipariu și Uniunea Scriitorilor din România. Corect și deontologic (ah, ce-mi mai plac cuvintele astea pompoase!) e să stau liniștit și să aștept sfîrșitul. Cipariu a cerut în instanță (dosarul 33155/299/2015, Judecătoria sectorului 1 București) anularea modificărilor la Statutul USR făcute în 2009 și 2013. În 2009, statutul USR a fost modificat fără a fi convocată Conferința Națională a USR și fără să fie aprobată, așa cum cere legea, o Hotărîre de modificare a Statutului USR, votată de Adunarea Generală sau de Conferința Națională a USR. Mă rog, ale tinereții valuri instituționale. În urma conflictului juridic, s-au prezentat în fața judecătoarei părțile în conflict. Pe de o parte, reclamantul, însoțit de avocați, pe de altă parte, pîrîtul, reprezentat exclusiv de avocat. Cum e și normal, judecătoarea a cerut verificarea calității procesuale (adică dacă Y îl reprezintă legal pe client, iar clientul este cine este). În cazul pe care îl descriu, USR trebuia să dovedească cu orice chip legal că e chiar USR.
Dar să vezi minune dumnezeiască! În Registrul Asociațiilor și Fundațiilor nu au fost operate modificări și actualizări ale conducerii și reprezentanților USR din 26.02.1998. Nu rîdeți, chiar de atunci, de 17 ani! Și ce scrie în acte? Păi, aici începe ciudățenia. În acte, Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian și Gabriel Chifu nu există. Există numai două notificări: una din 3.07.1996, unde președinte e Laurențiu Ulici, iar vicepreședinte, subsemnatul. Și una din 26.02.1998. S-a schimbat calimera: președinte – Ulici, vice – Eugen Uricaru. Iar dacă judecătorii ar cere să vină cei din acte, singurul care ar putea spune prezent aș fi eu. Pentru că Ulici a murit, iar Uricaru și-a dat demisia. Așadar, Uniunea nu are conducere legală de o eternitate. Sub efectul acțiunii în justiție formulate de Cipariu, USR a făcut abia acum o cerere de modificare a conducerii sale în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor, deschizînd, la Judecătoria Sectorului 1, dosarul 112385/299/2015, cu termen pe 3 decembrie 2015, ora 14, ceva mai tîrziu de ultima înfățișare dintre adversari, care are loc mîine, 26 noiembrie. Ghinion!
Ce frumos! Și ce straniu! Și ce paradoxal. Salarii, indemnizații, premii, angajări, deplasări, bani cheltuiți, toate astea sînt decizii ale unei conduceri care nu există juridic, dar care produce consecințe. O fi cumva penal?
Se spune că, la aflarea tristei vești, judecătoarea a ridicat o sprînceană. Apoi pe a doua. Dar cine introduce, de drept, datele reale ale USR în Registrul mai sus numit? Te pomenești că trebuie să organizez o Adunare Generală! O, nu! Numai asta nu, nu vreau să fiu taman eu, singurul supraviețuitor, moștenitorul unui dezastru!