George Iovan este tîrgoveţ de artă. Meseria lui? Ochiul şi mirosul pe tot ce nu mai mişcă, este de vînzare şi locuieşte în lumea aia imortalizată pe pînză. Lumea aceea spune tot mai puţin vulgului şi scoate tot mai mulţi bani din buzunarele Împăraţilor. E lume una şi una.
George Iovan. Ora 20,30, priveşte bezmetic. Este 20 iunie 2012. Mîine, la ora zece şi treizeci de minute. Omul e precis, nu se încurcă! A doua zi, la ora aceea, trebuia să fie la uşa lui Adrian Năstase. Deci, îmbrăcămintea lui: pălărie de vară crem, pantaloni de in albi, cămaşă de bumbac roz, batistă de olandă, ciorapi plasă transparenţi, chiloţi tetra subţiri, pantofi de piele de şarpe, sex la dreapta (din obişnuinţă). Aşa-i place să umble la tranzacţii. Deci, mîine, 21 iunie, ora zece şi jumătate, trebuie să meargă în Zambaccian spre a vinde tabloul.
„Peisaj cu figuri“ – copie în epocă, de Philippe van Dapels (sec. XVII), elev al lui Jacques d’Arthois, şcoala flamandă. Şi acum ce-i de făcut? Omul care voia peisajul cu figuri s-a sinucis. V-aţi întrebat ce se întîmplă cu un anticar cînd îi pică o tranzacţie? În timp ce Adrian Năstase îşi revenea din moarte, care a fost viaţa lui George Iovan?
George Iovan a fumat trabuc la televizor. Apoi, a scrumat. E obişnuit cu astfel de întîmplări ale vieţii, aşa că n-a gîndit mai nimic. Televizorul i-a intrat în surdină. A scrumat. Eticheta trabucului trebuie scoasă? – îl întreb la patru zile de la tragedia lui Năstase. Hmmmm… Gîndeşte: dacă nu scoţi eticheta, alţii vor observa (Wow! Fumezi o Cohiba robustos! Ai cumva una în plus?), dacă desfaci eticheta, trebuie să ai grijă, aceasta este lipită destul de strîns, putînd deteriora trabucul. Apoi, a fost la toaletă. I-a trecut prin cap să vină în faţa Spitalului de Urgenţă. Dar cine e el? Nu, tranzacţia s-a sfîrşit. A scrumat. De ce ai fumat trabuc? – întreb iar, după atîta amar de timp de la tragedie. „Un trabuc poate fi fumat după o masă bună, la un desert sau la o cafea, însoţit de o băutură fină, în timpul sau după o întîlnire de afaceri, în timp ce plimbi cîinele sau cînd doreşti să te relaxezi citind o carte bună. Ştiu asta de pe humidor.ro.“ „Acolo nu scrie că poţi să fumezi un trabuc de draci. De nervi. Zilele alea nu mai aveam un ban în casă. Nu mîncasem zdravăn de cinci zile şi a doua zi urma să cîştig 3.000 de euro. Ce zici? Mai ţii cont de ce spun toţi? M-am gîndit atunci, în seara aia, să-mi bag undeva tabloul ăla cu figuri şi să mă sinucid şi io. De un an vînd colecţia bucată cu bucată. Că damblaua mea este jocul de cărţi. Am vîndut tot. Mai aveam atît, „Figurile“ astea. Atît. Ca să mă întorc la masa de poker joi seară. S-a dus demnitatea mea. Aşa că, nu-i aşa, mi-a venit să fac ca Năstase. Şi n-am făcut. Şi nici la poker nu m-am dus. Din cauza lui Adrian Năstase. Ghinionul meu!“