A fost „nokist“. Ciochist. Sîmbătă seara-n bar Circus din Jucu: „Nokistule, se pişară pe tine. Ţi-au dat difolt“. E default. Juculenii au mai multă invidie, mai multă mîndrie decît umor. Şi de aceea Nokia acum nu e boală de copilărie, e cancer. Da, poţi spune, Jucu nu avea Nokia, ce-i pasă acum că are/n-are? Da, dar acum de-o avu, nu mai poţi să spui că nu fuse. Şi nici nu poţi spune „fuse şi se duse“. Nu, nu, Nokia a stîrnit orgoliul, a dezgropat sentimente bănuite moarte, devenite încet-încet certitudini.
„Bre, avem Nokia, voi ce-aveţi?“
Nimic, răspundeau satele din jur. Nici asfalt? Nici. Nici gaze? Nici. Păi, voi sînteţi oameni? Acum, juculenii au asfalt, gaze, lumină, Internet. Dar la ce le folosesc? Marius Chiţoran a lucrat din prima la Nokia. Şi aşa zice. Crişan Axinte n-a fost angajat o clipă la Nokia şi şi-a găsit de lucru în Timişoara. Nu e lucru sigur nici acolo, dar are de lucru. Ca salarii, egali. Doar că Marius nu plătea rata şi nu se trezea la patru, or Crişan se scula înainte de cîntecul ucigaş al cocoşului şi acum face la fel. Chiar, ce-i de făcut?
Marius şi Crişan îmi povestesc că nici unul nu e în avantaj, că, ori ciochist, ori navetist, tot un drac, lumea e nesigură, paralizată de ziua de mîine. Şi nu cutremure ori mari catastrofe înfricoşează, ci uite, aranjamentele patronului. Marius nu vede, dom’le, în criză decît o invenţie. Păi, cum e criză cînd tot noi, proştii, o ducem prost. „Păi, nu văd eu, şefii români ori străini sînt bine-mersi. No, asta nu e criză.“ E o fandoseală, o joacă tîmpită cu minţile oamenilor. Crişan vede şi el că la Timişoara maşina-i maşină, fala-fală, prosteala-prosteală. „Nu poţi să spui de criză decît la teve. Criza e să plătească tot prostu’ şi ei să fie fruncea.“ Marius a fost la botezuri, la nunţi, a fost luat şi naş o dată. Crişan zice că n-a avut timp de asta, că lumea nu l-a luat de încredere. Vineri şi sîmbătă, Marius n-a mai tăiat cocoş să-l arunce într-un borş acru. „Lasă-l, că poate mi-o folosi cînd o fi şi mai rău.“ Crişan însă tăie ceva puişor şi-l rumeni. Marius se îmbătă. Crişan şi el. Dar amărîta turturea pentru amîndoi cînta.
