Biserica Ortodoxă Română și-a luat-o rău de tot în ultimele două săptămâni. Rău cum nu și-a mai luat-o, zice Patriarhul, de pe vremea prigoanei. Brusc, oameni cu lumânări în mâini au adăugat lângă flăcările asociate, îndeobște, ritualului religios mesaje prin care se rățoiau laic la instituția bisericească. Intangibil în sondaje, ani de zile, PF Daniel a fost coborât cu picioarele-i fine în țărâna pământeană prin care i se târăsc, de la o zi la alta, închinătorii.
Unii au afirmat răspicat, dar fără să aibă vreo probă, că strigătele unanime de “Vrem spitale, nu catedrale” au fost doar opera unor agitatori, plătiți de forțele răului. Pentru că poporul român este ortodox în însăși ființa lui, iar un popor ortodox nu poate să strige împotriva lăcașelor de cult ale propriei confesiuni dominante. Este știut, de altfel, că în seara tragediei de la Colectiv, ambulanțele SMURD-ului s-au grăbit să ducă victimele la biserici, mănăstiri și catedrale, nu la spitale, pentru că acestea nu sunt necesare societății românești.
Asta este minciuna în care se complace, de ani de zile, BOR-ul: marea simpatie și încredere de care se bucură din partea populației. Dacă spui ceva despre “Biserică”, ți se dă în cap cu rezultatele recensământului, care spune că românii s-au declarat creștini ortodocși. De vreo doi ani, preafericiții părinți nu mai insistă și cu procentul de încredere al BOR în sondajele de opinie. Pentru că, de mai bine de doi ani, de fapt, BOR scade, scade, calcă totul în picioare. De la 85-90% încredere în anii ’90, ai secolului XX, Biserica a ajuns, în ultimii ani, la puțin peste 60 de procente. Pe 31 octombrie, un răspopit, destul de apropiat de lumea înaltă din Dealul Mitropoliei, Florian Bichir pe numele său, scăpa într-un editorial o informație care ar trebui să dea fiori popimii: cică un prieten de-al lui, sociolog de calitate și de renume, l-a rugat să facă ceva, să vorbească cu Preafericitul, pentru că în ultimul sondaj făcut de el, acel sociolog, Biserica ajunsese la un prag de încredere de 36%. Iar asta se întâmpla înainte de valul de respingere provocat de comportamentul BOR în zilele imediat următoare tragediei din Colectiv. Poate că datele nu sunt chiar astea, dar, oricum, dacă o spune Bichir, omul Bisericii, de ce n-am crede?
BOR n-a știut să gestioneze absolut deloc momentul Colectiv. Chiar dacă sâmbătă, la ore mici, Patriarhul emisese deja un comunicat prin care transmitea condoleanțe familiilor celor morți. În schimb, au ieșit diverși înalți ierarhi, de prin toate colțurile țării, care au zis că morții din Colectiv și-au căutat-o, că erau sataniști, că prea stăteau mult prin cluburi, în loc să stea în biserici. Cum să nu enervezi mii de oameni ieșiți în stradă cu lumânări în mâini și lacrimi în ochi? Deci din ăștia ne sunteți, bărboșilor? Ne înjurați și vii, dar, mai ales, ne înjurați și morți? Ia luați voi de aici olecuță de revoltă proaspătă, de tânăr indignat!
Iar ieșirile purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica, n-au ajutat defel. Nervos și țâfnos, acesta s-a pierdut în explicații și, încet-încet, și-a pierdut cumpătul și a dat-o în bălării. Până la urmă, și el n-a avut de spus decât că tinerii n-au ce căuta în cluburi, popii n-au ce căuta în cluburi și că popii, oricum, nu vin decât invitați.
A fost suficient pentru ca Arhiepiscopul Robu să prindă filonul ăsta și să-l exploateze. Cu ceva mai mult PR în sânge, cel mai înalt ierarh al Bisericii Romano-Catolice din România s-a dus la Colectiv, a aprins o lumânare, a dat din gene umil și a cuvântat ceva despre iertare. Îhî. Era deja prea târziu și vizibil prea publicistic.
Dar PF Daniel nu s-a repliat nici atunci când a luat bobârnace de la concurență. Patriarhul nu este obișnuit să discute cu oamenii, și cu atât mai puțin este obișnuit să discute cu presa. De când este în funcție n-a acordat nici un singur interviu real, nici unui jurnalist. O fi dat pe la Trinitas și i-a dat un interviu lui Titi Dincă de la TVR, dar ăsta nu se pune. E ca și cum ar fi vorbit cu un majordom. Ieșit în lume fără antemergător, la înmormântarea uneia dintre victimele din Colectiv, PF Daniel a fost încolțit de presă și nu a reușit să se descurce. S-a enervat foarte repede și a început să răspundă agresiv. “Nu învățați dumneavoastră Biserica ce rol are ea. Învățați mai bine ce-i credința ortodoxă!”
După câteva zile, în sfârșit, PF Daniel și-a dat seama că a sărit toți caii posibili și și-a cerut iertare: “Ne cerem iertare dacă unele cuvinte ale noastre au fost insuficient de lămuritoare sau au fost răstălmăcite”. Adică “hai, fie, îmi cer iertare, da’, de fapt, voi sunteți proști, că n-ați înțeles bine”. Aroganță împinsă la maximum și un plural al majestății care vine de nicăieri ca să meargă niciunde.
Eu cred că lumea n-a așteptat iertare. Ar fi așteptat un comportament plin de compasiune și umilință. Dar dacă n-a fost să fie…
Și mai e ceva. Lumea cere spitale, nu biserici. Și se tot vehiculează o statistică ce spune că sunt peste 18.000 de biserici în țară și doar 450 de spitale. Statistica este întoarsă imediat de fanii patriarhului, care declară că stăm mai bine decât SUA sau Suedia, că la noi sunt mai puțin biserici pe cap de spital decât în țările alea. Ei bine, vă las gândindu-vă la alte date, dacă alea sunt ușor de întors: în spitalele din România sunt doar 13.521 de medici, în timp ce în bisericile din România sunt 14.933 de preoți și diaconi.