7,15 – Kövesi se trezește brusc dintr-un vis ciudat. Se făcea că vorbea cu cineva și, lucru inedit, acea persoană nu era de la HotNews sau ziare.com. O senzație stranie o cuprinde. Oare ce spun oamenii care nu sunt de la HotNews sau ziare.com, atunci când vorbești cu ei în realitate? Cum te-nțelegi cu ei? Ce faci dacă îți spun chestii pe care tu nu vrei să le zică de față cu tine, pentru că tu o să fii nevoită să dai un răspuns sau măcar să ai o reacție la afirmațiile lor?
9,35 – În drum spre birou, coșmarul devine realitate. Chiar vorbește cu cineva care nu-i nici de la HotNews, nici de la ziare.com. În fața blocului, un cetățean o întreabă cât e ceasul. Kövesi îi spune, cu o voce stinsă, că are dreptul să nu răspundă și-l roagă să o lase să-și facă treaba. Pleacă mai departe. Nu înțelege de ce era așa de inconștient cetățeanul. Nu-i e frică și lui de pușcărie?
13,30 – Ora prânzului. Își ia un antricot de vită de la cantina de lângă DNA și, ca de obicei, vrea să știe ce fapte de corupție a comis animalul de la care provine carnea. Bucătăreasa inventează pe loc ceva confuz despre niște afaceri cu fân.
15,15 – Își ceartă subordonații pentru ineficiență. Dintre politicienii corupți care au fost condamnați definitiv și și-au ispășit pedeapsa, 20% mai sunt acum la pușcărie. E jenant. Ce s-a întâmplat cu restul? De ce au scăpat?
21,30 – Își încheie ziua cu un film. E o comedie romantică cu happy-end, despre un el și o ea care nu se plac la început, dar până la urmă ajung împreună și, după ce comit niște fapte minore de corupție, ajung la pușcărie, unde trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.