Declară că nu vrea să fie ca Margaret Thatcher, pentru că băbăciunea este istorie. Declară că nu are modele, dar că vrea ca ea să fie, peste ani, un model. Declară că numele ei de familie înseamnă „fier“ în limba maghiară şi, de aceea, este cea mai potrivită pentru a fi „doamna de fier“ pe care o visează Traian Băsescu.
Am făcut extinse cercetări şi pot spune că nu, Paul nu înseamnă fier în limba maghiară şi în nici una dintre limbile europene, deci criteriul numelui de familie nu o îndreptăţeşte pe Andreea Maria Paul să fie doamnă de fier. Asta, însă, nu o împiedică să viseze că, după ce ar câştiga şefia femeilor pedeliste, ar putea deveni premier sau preşedinte al României. Pe 10 septembrie a împlinit 33 de ani şi are tot viitorul înainte. Din nefericire pentru credibilitatea sa, nu are pic de trecut. Căci Andreea Maria Paul, mai cunoscută şi drept Andreea Paul-Vass, are un CV din care reiese destul de clar că nu prea a avut contact cu lumea reală. La 23 de ani, după ce a terminat facultatea, a devenit cercetător la Institutul de Economie Naţională al Academiei Române, iar la 25 de ani şi-a început îndelungata carieră de consilier. A fost consilier/expert la Preşedinţia României, departamentul de politici economice şi sociale. A fost consilier al europarlamentarului Theodor Stolojan şi este, din 2009, consilier personal al prim-ministrului Emil Boc. Prin comparaţie, Nouriel Roubini pare un retardat, căci dacă doamna Paul a ajuns expert/consilier la Preşedinţie la 25 de ani, profetul crizei a fost nevoit să aştepte până la 39 de ani pentru a ocupa o funcţie similară la Casa Albă.
Şi, totuşi, ce-i recomandă pe aceşti tineri impetuoşi care dau sfaturi primilor oameni ai ţării despre strategiile economice pe care România le-ar putea urma? Care sunt experienţa şi calităţile care fac dintr-o persoană de doar 25 de ani consilier economic de nivel înalt? Şi, mai ales, cum se face că toţi politicienii de dreapta au lucrat, toată viaţa, doar pentru stat? Cum pot vorbi despre statul minimalist oameni care au stat cu gura lipită doar de ugerul statului social? Dacă tupeul şi obrăznicia, urletul şi sudalma au devenit calităţile noii clase politice şi dacă Platinum Collection de la Schwartzkopf poate ţine loc de proiect pe termen lung, atunci suntem pe mâini bune cu Andreea Paul. Dacă vrem mai mult, manelistele blonde care au valoare şi cărora le mor duşmanii de ciudă nu sunt soluţia.