Caţavencii

Pauză și protecție

Îmi povestește un taximetrist despre un client pe care îl duce mereu prin oraș.

– Ăsta, băiat înalt, ochi albaștri, mi-a zis că fute de rupe, tot, nu are nici o treabă și o face fără nici o protecție. Din club în club îl duc.

– Și nu ia boli? – am întrebat eu timid, la umbra acestui personaj erect.

– Ba da, a umplut-o pe nevastă-sa. Dar n-are ce să facă, se duce, se tratează și aia e, îl acceptă așa.

– Da, dar poate să ia boli grave, pe care chiar dacă le dă rămân și la el. Cum ar fi SIDA…

Deja părea că am ceva cu personajul în cauză, despre care taximetristul povestea cu mare admirație.

– Păi, tocmai asta e, că dacă faci de-astea, trebuie s-o faci fără nici o protecție, și-atunci te protejează Dumnezeu.

– Cum?

– Da, că dacă tu te protejezi, Dumnezeu zice: aa, se protejează singur, și nu se mai uită la tine. Da’ te îmbolnăvești, că tu nu poți să te protejezi cum te protejează Dumnezeu, aia e protecție maximă.

Eram pus în cofă. A continuat:

– Și-așa e în toate, trebuie să te bazezi pe Dumnezeu!

Mă uitam la semaforul din față, tocmai se schimbase în roșu.

Exit mobile version