Caţavencii

Peștele de la cap de pod se împute

Gândiți-vă la pirandele de la ieșirea Pantelimonului care flutură ziua în amiaza mare facturi în alb doritorilor de evaziune fiscală aflați în trafic. Sau la băieții care tot stau prin benzinării și încearcă să vândă șoferilor iPhone-uri pirat când e devălmășia mai mare.

Întrebarea este cum de nu apare Poliția la chestii atât de simple, la punct fix, previzibile, ani de zile. Ei bine, cunosc niște români care – exasperați de cocleala „organelor” – au trecut la fapte și au pornit pe urmele acestui răspuns. Sunt pescari. Știu, o să ziceți că nu spiritul civic face românului carasul mare, dar o să vă contrazic. Locul în care pornește periplul acestor pescari plecați în căutarea adevărului este undeva lângă Arad. Un pod roșu și sub el Mureșul, adânc, misterios, plin de pești care la sfârșitul toamnei vin la iernat: somni, crapi, șalăi, știuci. Malurile devin neîncăpătoare pentru braconierii care se adună aici cu plase sau pentru a „grebla”, o metodă prin care peștii sunt agățați la japcă în ancore triple, de dimensiuni mari. Pentru că aici se retrage peștele în număr mare, locul din zona podului a fost decretat prin ordin ministerial zonă de protecție, în conformitate cu propunerea ANPA – agenția care elaborează legile din domeniul pisciol și singura care are dreptul de a realiza controale pentru a asigura respectarea lor. „Protecția” a făcut să dispară toți undițarii cu permise plătite la zi, dar a adunat și mai mulți indivizi la braconat, inclusiv pe pod. Exasperați, pescarii noștri au telefonat la ANPA, acolo unde un slujbaș al statului a aflat că pe Mureș se braconează industrial, iar peștele este încărcat în dube speciale. Nu a trecut mult timp și braconierilor proaspăt dați în gât au început să le sune telefoanele, chestie care a determinat strângerea în grabă a plaselor. Ca să nu mai zic că, în nici o jumătate de oră, Mureșul a devenit pustiu, luîndu-și tălpășița de aici inclusiv pulifricii îngrămădiți pe pod să o pună de o prăjeală la japcă. Ați ghicit! E momentul perfect pentru a-și face apariția la locul faptei agentul piscicol însoțit de jandarmi. Evident că pescarii care au făcut reclamația au trebuit să dea explicații organelor de control, iar pentru autorul apelului telefonic s-a lăsat cu amendă contravențională de 290 de lei și încadrarea la alertă falsă. Cine credea că răspunsurile sunt gratis s-a înșelat amarnic. Dar eu zic că merită 290 de lei descifrarea mecanismului prin care piscicultură profitabilă se face cu bălți puse pe uscat. Pentru că patronii lor nu vând pește, ci hârtii de proveniență samsarilor care cară peștele braconat la lumina zilei, precum cel din Mureș, care ajunge cu acte beton la supermarket.

Publicat în Cațavencii, nr. 14(92), 2013

Exit mobile version