22 august 2011. Ora 7 şi jumătate. Valea Plopilor, judeţ Giurgiu.
Apel la 112. În capul satului se deplasează un echipaj de urgenţă. Se furase un porc. Unui porc i se furase Crăciunul. Proprietarul, nea Manu Constantinescu, trecuse prin mai multe încercări, toate soldate cu NUP. Furat de porumbei, furat de iepuri, furat de pui de sub cloşcă, furat de pui de două luni, furat de vacă. Astăzi, îl arde cel mai tare. La 79 de ani, cu băbuţa lui, parcă-i vine a plînge.
Doar poliţistul mai poate gîndi. Subcomisar Petrişor Mihuţă în acţiune:
„Uite, moşule“, zice preacompetentul, „aici era porcul, sigur ai avut porc? Ai mata doi martori că ai avut porc? Las’ că luăm dovezi să vedem cît de proaspăt a fost locuită cocina. Ptiu, drace, tocmai dimineaţa să intru în a cocină, nu puteam începe şi io ziua c-o cafeluţă? Faci, babo? Aşa. Deci, avem un porc. Cît de mare era? Aşa? Bineee. Ăsta ce e? Un pantof galben. Moşule, e al tău? Nu e? Bun. Scriu acilea. Uite urmele că nu-s. Uite, porcu’ a ieşit dinăuntru şi s-a dus pînă la gard. Singur. Gata, ştiu! Metoda franţuzească. Ai fost furat franţuzeşte!“
Şi ţărănoiul se uită la poliţist ca curca-n lemne.
„Io zic în prima clipă că şi-a bătut joc de mine. Cînd colo el repetă: metoda franţuzească. Şi de ruşine că nu ştiu, nu l-am întrebat decît la sfîrşit. Cică vin doi hoţi. Unul, franţuz, îi bagă porcului un par în fund şi porcul porneşte singur, de plăcere, afară din coteţ. Apoi, sare unul gardul şi îl conduce pe porc cu parul în fund pînă afară din gospodărie. Adică porcul pleacă cu multă plăcere de la mine din bătătură.“
Porc românesc, amor franţuzesc,
plăcere nebănuită sub coadă, tăcere complice, plăcere tăcută, fugă dumnezeiască. Cu plăcerea asta-n urechi, merg vineri, 2 septembrie, să vorbesc cu subcomisarul Petrişor. „Cercetările sînt în plină desfăşurare. Metoda franţuzească este cea învăţată în ţări străine. Am şi găsit băţul faptei. Pe scurt, hoţii apelează la producerea plăcerii la animale. Nu mai intră şi sugrumă animalul în coteţ. Nu, nimeresc de peste gard cu un băţ animalul şi acesta iese «teleghidat». Aşa nu se lasă nici urme. În cazul de faţă am găsit o pereche de pantofi galbeni şi un băţ murdar. Porcului i s-a luat graiul, apoi a fost scos de bunăvoie prin gard. Însoţitorul franţuzului şi-a pierdut pantofii sau i-a abandonat.“
Noroc porcesc:
să vină plăcerea la tine-n coteţ. Discret, că-i ruşine, şi te rîd curcile, taci. Ieşi din coteţ şi umbli după steaua ta cu ditamai paru-n fund. Fericirea porcului şi raportul poliţistului au un numitor comun: autorul necunoscut.