În data de 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Intergitate a emis un comunicat privind constatarea stării de incopatibilitate în cazul lui Klaus Werner Iohannis. Pe scurt, primarul Sibiului a fost declarat incompatibil de către ANI pentru că în timp ce îndeplinea funcția de primar a fost (între 30.04.2009 și momentul apariției comunicatului, cel puțin) și membru în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea SC Apă Canal SA Sibiu precum și membru în AGA al SC Piețe SA (din 05.08.2010). Conform legii 161/2003, aceste calități (cea de primar și cele de memebru în AGA respectivelor societăți) sunt incomaptibile. De fapt, articolul 87, alineatul, litaera f) al legii respective spune exact așa: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:[…] funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”.
Raportul de incompatibilitate al ANI a fost contestat în instanță de către primarul Sibiului, iar Curtea de Apel Alba i-a dat dreptate acestuia, anulând raportul ANI. Unul dintre motive a fost faptul că, de fapt, nici SC Apă Canal Sa sibiu și nici SC Piețe SA nu ar fi societăți comerciale de interes local și nici de interes național. Acest argument ar putea fi valabil în cazul SC Apă Canal SA, care a devenit, în 2009, operator regional. Dar Piețe SA a fost mereu și este o societate comercială de interes local, atâta vreme cât nu se ocupă decât de piețele din municipiul Sibiu și de ridicare mașinilor în același municipiu. Astfel cel puțin una dintre incompatibilități ar putea fi constatată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care pe 18 noiembrie va decide să se aplece serios asupra dosarului. Există, de altfel, sentințe similare ale CCJ, în care sentințe anterioare ale Curților de Apel prin care se anula raportul ANI tocmai pe astfel de chichițe erau întoarse, iar împricinatul, primar sau consilier local, era declarat incompatibil.
Decizia ÎCCJ devine, însă, foarte grea în condițiiel în care Klaus Iohannis a fost ales, duminică, președinte al României, cu votul a aproximativ 6 milioane de români. ÎCCJ a arătat, până acum, în acest caz, că nu reacționează la stimuli externi, atunci când a respins solicitarea ANI de a judeca procesul înainte de turul I al alegerilor prezidențiale. Numai că Horia Georgescu nu are puterea a 6 milioane de oameni, care, la o adică, ar putea ieși instantaneu în stradă. Horia Georgescu are doar puterea pe care i-o dau legile schilodite și susținerea sau imboldurile politice. Agitația sa în cazul lui Iohannis s-a datorat imensului interes al președintelui Băsescu de a vedea pe altcineva în turul II în locul lui Iohannis. Președintela chiar a mizat pe o decizie rapidă a ÎCCJ, nu atât de rapidă încât Iohannis să nu se poată înscrie în cursă, dar suficient de rapidă încât acesta să fie nevoit să se retragă, locul lui fiind luat de o candidată mai apropiată de valorile prezidențiale, oricare ar fi acestea.
La data scrierii a cestui articol nu avem cum ști care va fi decizia ÎCCJ de pe 18 noiembrie, dar un un lucru e cert: cu presiunea a 6 milioane de oameni degrabă ieșitori în stradă, sunt șanse mari ca în acest caz să nu se facă justiție, ci politică și prevenire a convulsiilor sociale. Ceea ce e departe de statul de drept pentru care, cică, s-a votat pe 16 noiembrie.