Curat sevraj. După aproape o lună de consum pătimaş, tare ne mai lipsesc Europenele, recunoaştem. Din reflex, deschidem televizorul la orele 19 şi 21,45. Ajungem tot la meciul cu Băsescu, un preşedinte-jucător care a pornit ca o mare speranţă şi, talent irosit, sfîrşeşte în huiduielile tribunei. Ducă-se!
Alte produse, oricît ar fi de renumite şi de îmbietoare, tot nu ne satisfac pofta de fotbal adevărat. Sînt peisaje superbe la Turul Franţei, e drept. Dar nu vezi nicăieri nişte biciclete executate à la Ronaldo. Iar la Wimbledon, zău, mingea e mult prea mică şi, cînd o înfigi în plasă, nu e gol, ba chiar e nasol, din cîte am înţeles…
Atunci ce ne mai rămîne? Dinamo-Neftci Baku, Steaua-Zestafoni, Petrolul-Kuban Krasnodar? Haida-de! După ce am prizat meciuri grele în ultima vreme, normal că nu ne-au zis nimic aceste amicaluri uşurele şi anoste. Strălucita victorie a lu’ CFR Cluj asupra anonimilor de la Pinzgau (2-0) nu ne-a răcorit deloc pe arşiţa asta. Pregătească-se ai noştri sănătoşi în Austria, cu azerii, cu georgienii, cu kubanii, cu cine o mai fi pe acolo. Noi vrem mai mult, ne-am învăţat cu mai mult, merităm mai mult!
Şi, ce să vezi, s-ar putea ca rugăciunile noastre să fie ascultate. În plină secetă, primim un strop de speranţă: Dinamo a perfectat un meci cu Barcelona, la Bucureşti. E chiar simpatic, pe bune, o minune! Adică o echipă care, în turneul austriac, a înregistrat şase înfrîngeri şi un egal, da, va înfrunta amical armada lui Xavi şi Iniesta. Miracol, fraţilor întru fotbal! Înseamnă că chiar sîntem un popor ales: aşteptăm venirea lui Messi. Va pogorî pe 11 august, pe Arena Naţională, dimpreună cu fecioara Shakira.