Saga Predator s-a încheiat de la primul film. Artistic, nici unul din titlurile următoare n-are nici o noimă să existe. The Predator este un exemplu vibrant al lipsei de viziune, de inteligență, de rațiune sau măcar de un IQ care nu garantează loc special de parcare în fața mall-ului.
Din fericire, Predator: Badlands a găsit noi moduri de exprimare artistică. Ceea ce a pornit cu un extraterestru mortal și sinistru a degenerat în „Predatorii au probleme de familie cu fiul adolescent pămpălău“. Pentru că asta voiam de la un film Predator: echivalentul dramei sentimentale prin care trece un băiat neînțeles numit Ianis care are freza broccoli și o pasiune pentru kendame. Și, că veni vorba: în filmul original din mileniul trecut, ori de cîte ori apărea dihania aia nepămînteană pe ecran spectatorii duceau mîna la chiloți și se întrebau hamletian: va fi sau nu va fi? 40 de ani mai tîrziu, specialiștii lui Disney au reușit să-i facă spaimei de 40 de zile. Protagonistul – și o spun în sensul ironic – arată înfricoșător doar dacă ați nimerit, beat pulbere, în mahalaua Cartierului Roșu, zona „reduceri pentru săraki“. Deși am amici care susțin că au agățat mai rău la beție.
Familia umanizată de ucigași universali decide: „Băi, e momentul să învețe să ia viață în serios!“. Eșuat pe o planetă mustind de pericole ca un vegan de estrogen, tînărul alien, pardon, Predator, trebuie să lupte, să fugă sau să învingă dominînd fauna și flora. Nu singur, firește, e un film Disney. Îi vine în ajutor o jumătate de androidă. Pentru că Disney s-a săturat să rîdă lumea că toate filmele companiei sînt cu protagoniste perfecte deghizate în strîmbe ridicole, așa că a trecut la următorul nivel: femeia puternică, independentă și sintetică. Apărută probabil cînd Ken a făcut dragoste neprotejată cu Barbie. Apare și animalul de companie extraterestru făcut special să fie drăguț și să vîndă multe plușuri copiiilor? Absolut ca vodka!
Acestea fiind spuse, vă dați seama și singuri că Predator va reuși să găsească jumătatea de jos a roboatei sale, după care vor forma împreună un cuplu învingător al tuturor greutăților pe care scenariul le presară în drum în ciuda logicii, bunului-simț sau a rușinii de-a mai folosi șabloane leșinate. Povestea e atît de previzibilă încît și adevărata fiică adoptivă a Mamei Omida ar nimeri-o în profețiile sale.
Recunosc cinstit, filmul are și un mare merit: dacă te uiți la el, îți poți imagina cum ideea originală se zvîrcolește pe jos dezgustată și imploră Hollywood-ul s-o ucidă odată. În apărarea sa, Badlands nu este la fel de imbecil ca The Predator, dar asta e ca și cum ai spune că vecinul care vorbește cu caloriferul este mai zdravăn la cap decît marele guru al dacilor. Deceneu, desigur.
Predator: Badlands. R.: Dan Trachtenberg. Cu: Elle Fanning, Dimitrius Schuster-Koloamatangi.