Nu ştiu ce-i învaţă pe recenzori la şcoala de recenzori, dar ăia cu care am avut contact erau naivi de bubuiau. De exemplu, un prieten îmi povestea că nu-şi mai amintea exact din ce an trăieşte în „concubinaj sever“, aşa că şi-a întrebat prietena, care s-a fîstîcit şi a bolborosit ceva.
„Aha, deci trec 1926, da?“, i-ar fi zis recenzorul. „Da, trece acolo că sîntem vampiri.“ Iar recenzoarea mea, o piţiponcuţă, a avut nevoie de cinci minute ca să se dezmeticească. „Cum adică lucraţi în IT? Ce-nseamnă asta, IT?“ „Ce funcţie anume, sau cum…?“ „Nu, nu, ce înseamnă IT. De la ce vine? E nume de firmă?“