Sîmbăta trecută, cînd hipsterii români sărbătoreau Halloween-ul american, m-am deghizat şi eu în jurnalist sub acoperire şi am băut cîteva beri cu un grup mixt de turişti străini. I-am agăţat în clubul B 52, unde făceau pub crawling (care e atunci cînd iei barurile la rînd pînă te faci muci) în cadru organizat, sub atenta îndrumare a celor doi petrecăreţi de la „Bucharester“, asociaţia care organizează turul de beţivăneală prin cîteva cluburi din oraş.
Tiara, o indoneziancă de 33 de ani din Jakarta, care momentan locuieşte în Germania, mi-a spus că a vrut să viziteze România pentru că i se pare o ţară exotică. I-am replicat că şi nouă ni se pare fix la fel ţara ei, cu singura menţiune că Indonezia chiar e o ţară exotică. Ciudat: Tiara nu a auzit de Ceauşescu şi de Vlad Ţepeş, dar a văzut Piaţa de Flori din Rahova şi a rămas profund impresionată de pitorescul zonei. Despre ţigani, nici o vorbă. Îi iubesc pe indonezieni, chiar dacă au obiceiul să nu spună lucrurilor pe nume!
Amicul ei, Jacob, un american care transpiră din greu pe Wall Street, a apreciat, în schimb, Carul cu Bere, deşi a fost dezamăgit de faptul că restaurantul nu primise fasole recent. Omul s-a mulţumit cu ciorbă de perişoare şi o tochitură care l-a surprins plăcut cu oul din mămăligă. Kaan, un turc simpatic din Izmir, cu o aluniţă proeminentă pe obrazul stîng, mi-a făcut şi el o confesiune culinară. Cică a încercat şaorma de la Dristor şi a ajuns la concluzia că e mai bună decît a lor pentru că noi punem cartofi în ea! Acum am înţeles de ce-şi deschide Borcea şaormărie la Miami. Cred că e plin de milionari turci care de-abia aşteaptă să experimenteze bucătăria tipic românească!
Între două Cuba Libre l-am abordat şi pe Anders, un student la Pedagogie din Skive, Danemarca, ce beneficiază de o bursă în România. Îi place în Bucureşti pentru că e berea ieftină. Împreună cu Kenneth, colegul lui, Anders a văzut Piatra Neamţ, Braşov, Costineşti şi Bamboo-ul din Bucureşti. Auziseră ei că acolo e distracţia. Între timp au verificat-o pe aia din Expirat şi li s-a părut mult mai bună. Normal, c-o studentă din Expirat ieşi cu cîteva milioane mai ieftin decît cu o pitzipoancă din Bamboo. Pe chestia asta aş face următorul brand de ţară. La cît de scumpe sînt ţările nordice, sigur găsim nişte fraieri care să pună botu’ la România.