În jurul nostru sunt tot mai mulți bodyguarzi. Pare că universul lor se extinde până când o să coincidă cu universul mare, iar atunci toți o să fim bodyguarzi.
Nu știu dacă există o amenințare permanentă care-i face necesari. Habar n-am dacă suntem mai în siguranță datorită lor, dar cert e că trăim într-un stat al bodyguarzilor, care ar putea să preia puterea dacă și-ar pune mintea cu sistemul politic. Prin hypermarket-ul de lângă mine, bodyguarzii umblă dintr-un loc în altul ca militarii pe timp de război, într-un oraș din spatele frontului. Momentan n-au treabă, dar, iată, s-au îmbrăcat de scandal și-s gata oricând pentru bătaie.
Uneori ai impresia că e o chestie specifică hypermarket-urilor. Poate că bodyguarzii de la Auchan se bat cu bodyguarzii de la Carrefour o dată la câteva zile și de-aici vin banii: din pariuri și bilete. Comerțul e doar așa, un pretext ca să-i aduni pe oameni și să le dai uniforme.
Doar în două cazuri am văzut recent bodyguarzi în acțiune prin hypermarket. O dată, încercau să dea afară din magazin o femeie romă cu fuste colorate. Nu era clar motivul, poate că nici nu era vreunul, în afară de faptul că femeia romă era romă și paznicilor li s-a părut că e deja prea mult. A doua oară, paznicii încercau să potolească un scandalagiu care striga chestii rasiste după un bărbat negru ieșit cu gagica la cumpărături. Paznicii, care făceau eforturi să aplaneze conflictul, erau aproape curtenitori cu agresorul. Problema, pentru ei, nu erau insultele rasiste, ci faptul că omul făcea gălăgie. Atitudinea era ceva de genul: ”Omule, noi știm că tu ai dreptate, dar vorbește mai încet. Vrei să ne faci probleme?”.
Nu știu pe cine ar trebui să apere paznicii, dar dacă ești o ideologie interbelică fascistă, ești în siguranță prin hypermarket-urile de azi.