Caţavencii

Recenziile nepublicate ale lui CTP: Războiul din Siria

De la vârsta de 5 ani și până acum am văzut nenumărate războaie și pot spune că am dezvoltat un fel de organ care-mi spune din timp dacă un război e bun sau nu. De aceea, atunci când am auzit că iar se luptă ăia ca chiorii în Orientul Mijlociu, mi-am dat seama că nu merită să mă uit. Acest război e o prostie. Nu înțeleg de ce oamenii nu încearcă să fie mai raționali. Ar trebui să abandoneze mitralierele și tunurile, pentru a lua în mână niște rachete de tenis și a se bate cu ele. Să știți că și racheta de tenis e o armă redutabilă. Puțină lume știe că inclusiv Mihai Viteazul o folosea în lupte, deoarece e mai ușoară decât o bardă și, dacă are racordajul bun, poate să smulgă un cap de om de pe umeri și să-l propulseze către terenul advers fără să atingă fileul sau linia de fund.

Apoi, nu-mi plac deloc actorii beligeranți. Sunt aleși prost. Armata lui Assad, grupurile de rebeli moderați, militanții ISIS și brigăzile Hezbollah sunt actori beligaranți slabi și neconvingători, de care lumea nici n-a auzit. N-ar merita să joace nici măcar într-o reclamă la detergent. Și asta în ciuda cearșafurilor albe pe care le poartă pe ei.

Oricând prefer lupta dintre urs și DiCaprio, deoarece e o confruntare corp la corp. Participanții își simt respirația unul altuia, își aud gâfâiturile. E ca atunci când joacă Simonica noastră cu Sharapova, iar rusoaica țipă la ea ca s-o sperie și s-o facă să creadă că iar îi fură golanii echipamentul de la marginea terenului, ca atunci când era mică și juca tenis la Constanța. Mie nu-mi plac războaiele astea moderne, în care oamenii se omoară de la distanță. Dacă ești bărbat, lasă pușca și vino să ne batem cu pumnii.

O coproducție Siria-Iran-Rusia-Turcia-SUA, acest război m-a dezamăgit și pentru că face de râs cinematografia moscovită și opera marelui Tarkovski. Dacă i-ar vedea maestrul ce fac, le-ar da foc și ar filma un cadru foarte lung și plictisitor cu felul în care ard, în timp ce o altă voce recită monoton pe fundal un poem sovietic.

Slab. Îi dau două stele din cinci. De urmărit însă continuarea, Criza refugiaților.

Exit mobile version