Anturajul din pușcărie s-o fi stricat și mai mult pe Elena Udrea la etică? E îndoielnic, chiar dacă cine intră hoț amator la pîrnaie iese de acolo expert în arta furatului. Chestia asta e valabilă și în pușcăriile rusești încă de pe vremea țarilor. Amintirile „politicului“ Dostoievski din Casa Morților abundă de observații despre școala de rele care e închisoarea. Un secol mai tîrziu, în Povestirile de la Kolîma, Varlam Șalamov bagă de seamă că deținuții de drept comun, majoritatea deveniți niște bestii bipede, sînt întărîtați de autorități împotriva „politicilor“.
Deținută de drept comun, după Gala Bute, Udrea o ține pe-a ei, că a ajuns după gratii din motive politice, căci altfel nu-și explică de ce ea, „nevinovată“, e la Tîrgșor, în timp ce alții au scăpat bine-mersi de mititica. Cel puțin așa s-a exprimat fosta ministreasă a Turismului și a Dezvoltării, în interviul pe care i l-a luat Anca Alexandrescu la vorbitor. Dacă atunci cînd îi va veni rîndul să ceară eliberarea condiționată, Udrea va folosi aceleași argumente și în fața comisiei care se ocupă de asemenea cereri, e cu putință să i se spună că nu dă semne de îndreptare și să fie trimisă la loc în celulă, să mai chibzuiască. Căci în afară de sindromul nevinovăției pe care-l au cei mai mulți pușcăriași, amica Alinei Bica, procuroarea fugară cu care în vremurile lor bune Udrea se ducea la shopping în buticurile Parisului, nu pare să aibă vreo apăsare pentru nesimțirea cu care-și sfida vestimentar concetățenii loviți și de criză, și de curba de sacrificiu cu care Băsescu a vrut s-o combată. Iar cei pe care-i dă în gît, Boc, Blaga, Videanu și alții, au scăpat cu fața curată, zice ea, fiindcă s-ar fi dat cu statul paralel, abandonîndu-l pe „președintele“ Traian Băsescu. Turnătoriile din tinerețe și porcăriile de la maturitate comise de Traian Băsescu n-o tulbură însă nici un moment pe deținuta de la Tîrgșor, care continuă să vadă în el un Zeus zbanghiu, căruia îi face plecăciuni din vorbe. Astfel că, în calitatea ei de mare preoteasă a unui cult aproape dispărut, Udrea a apărut la vorbitor dichisită și plină de energie, deși amestecul de pîrnaie și vîrstă a început să se cunoască în înfățișarea ei. Încît dacă compari ditirambii pentru Zeus al ei, de pe vremea cînd era în libertate, cu cei de la mititica, descoperi că, de fapt, pușcăria a lăsat-o cu zebra eticii corupției intactă, într-o bulă în care infatigabila Nuți se vede gata să reintre în politică alături de idolul ei.
Totuși, una peste alta, Udrea a izbutit să fie în acest interviu de o mie de ori mai demnă decît mulți dintre politicienii-bărbați care, ajunși în pușcărie, sînt în stare de orice viermuială umilitoare ca să se vadă scăpați mai repede de-acolo.