Invitatul de la Ora de Turism de astăzi e un jurnalist cu mare experiență din Slovacia.
Îți mulțumesc mult că ai acceptat această discuție.
Da, salutare tuturor! Numele meu este Róbert Matejovič, m-am născut în Košice, în estul Slovaciei și lucrez ca jurnalist încă din anul 1987, cînd am început de jos, făcînd muncă de teren. În prezent, sînt editorul și publisher-ul revistei Dimenzia, care se concentrează pe clasa de mijloc și pe diverse teme sociale din Slovacia și din țările vecine. Îmi iubesc meseria, este o activitate foarte creativă, sînt un jurnalist complet independent. Îmi place foarte mult România și mă bucur tare mult să mă aflu aici și să pot discuta cu tine.
Cînd ai vizitat România pentru prima dată?
Îmi amintesc perfect acea zi. Era la începutul anului 1990. Am vrut neapărat să vin la București pentru a vedea mormîntul fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu. A fost o experiență tulburătoare, cînd am vizitat cimitirul. Am găsit un loc simplu, situat între alte două morminte, unde era trecut doar numele lui, fără nimic altceva în plus. Aceea a fost prima mea interacțiune cu România.
Și după aceea?
Ulterior, am mai vizitat această țară frumoasă de cîteva ori, în special regiuni pline de farmec precum Satu Mare, Maramureș, iar acum județul Mureș. Am realizat reportaje ample despre Baia Mare, promovînd cultura și arhitectura tradițională românească. De altfel, noi avem o minoritate slovacă importantă în România, în special în zona Nădlacului. De asemenea, am fost foarte interesat de noile investiții, așa că am mers la Brașov pentru a face un interviu cu autoritățile locale despre noul aeroport de acolo. Din perspectivă turistică, am documentat și Sinaia, dar și zona Bran-Brașov. În revista mea din Europa Centrală încerc mereu să prezint diverse țări și regiuni. Fac această activitate pe cont propriu, ca un voluntar, așa că trebuie să îmi asigur singur resursele pentru a le oferi cititorilor din Slovacia și din alte părți un spațiu dedicat acestor subiecte.
Ce ți-a plăcut cel mai mult în vizitele tale prin România?
Absolut totul. Pentru mine, totul este fascinant aici: istoria românilor, cultura, arta, sportul, investitorii de succes, dar și politica locală sau regională. Pînă la urmă, toate acestea înseamnă viață. De dimineață mi-ai pus o întrebare specială, și anume ce cred slovacii despre români. Răspunsul meu s-ar putea să te surprindă: imaginea României în Slovacia este una extrem de pozitivă și respectată, iar acest lucru se datorează în special a două momente istorice fundamentale.
Dacă privim în urmă, în timpul Insurecției Naționale Slovace din 1944, aproape 250.000 de soldați din armata regală română au luptat în munții noștri pentru a elibera teritoriile Slovaciei și ale Republicii Cehe de sub ocupația nazistă. Slovacii păstrează un respect profund pentru memoria acestor eroi, în special în regiunea Munților Tatra Mare, în centrul Slovaciei. Poate nu știai, dar în orașul Zvolen se află cel mai mare cimitir militar al soldaților români din întreaga Europă Centrală, în afara granițelor României. Acolo sînt îngropați în jur de 10.000 de soldați români, iar în total, pe teritoriul Slovaciei, și-au pierdut viața aproximativ 20.000 de militari români.
Al doilea moment important este legat tot de istorie. Nicolae Ceaușescu a fost dictatorul pe care îl știm, însă în august 1968, cînd trupele Tratatului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, el a fost singurul lider din blocul socialist care a refuzat categoric să trimită trupe românești pentru a participa la acea invazie. Acest gest a rămas întipărit în memoria noastră. În plus, în prezent sînt mulți români care lucrează în Slovacia și contribuie la bugetul nostru de stat; sînt oameni foarte activi și nu am auzit niciodată să existe probleme cu ei. Deci percepția generală este foarte bună. Adesea se face o confuzie, dar slovacii știu foarte bine să facă distincția: rromii sînt rromi, iar românii sînt români.
Ce știai despre țara noastră înainte de a veni aici?
E o întrebare foarte bună. Ori de cîte ori călătoresc undeva, studiez mult înainte pentru a ști exact ce vreau să vizitez și ce doresc să văd. Totuși, informațiile pe care le găsești pe Google sau prin ChatGPT nu sînt întotdeauna cele mai precise, așa că uneori tot mai apar neînțelegeri. Strategia mea este să îmi creez un concept inițial, iar apoi să merg direct la fața locului, să stau în mijlocul oamenilor, să le pun întrebări, să fac fotografii și să documentez totul pe teren.
Dacă mă întrebi ce știam în 1990, înainte de prima mea vizită, percepția generală de atunci din Slovacia era că România e o țară extrem de săracă. Însă pot să spun că, după atîția ani, România a făcut un salt uriaș. În opinia mea, în acest moment România a depășit clar Bulgaria. Dacă analizezi infrastructura din cele două țări, diferența este vizibilă. Din acest motiv, România a devenit o destinație foarte atractivă pentru o categorie specială de turiști slovaci: medici, judecători, avocați, adică oameni cu un nivel ridicat de educație. Aceștia nu sînt atrași de turismul de masă; ei vor să descopere locuri deosebite, să experimenteze gastronomia rurală autentică și viața simplă de la țară, sau vin aici în calitate de motocicliști. Mulți dintre aceștia sînt prietenii mei sau abonații revistei mele; ei urmăresc ce scriu despre o anumită destinație și apoi merg acolo și îmi oferă feedback, confirmîndu-mi dacă realitatea din teren corespunde cu ce am publicat.
Ce crezi că ar trebui să facem pentru a crește numărul de turiști străini în România?
Cred că România ar trebui să fie mult mai vizibilă în mass-media din Slovacia. S-ar putea organiza expoziții axate pe cultura gastronomică sau pe arhitectura istorică și ar fi ideal să se organizeze infotripuri speciale pentru publicul nostru către destinații din Transilvania, din centrul țării sau din Constanța. România trebuie să devină mai activă pe această nișă. Știu că Slovacia este o țară mică și poate mulți se gîndesc doar la bugete și cifre mari, dar România ar putea folosi comunitatea minorității slovace de aici ca pe un vector excelent de promovare pentru a-i atrage pe turiștii slovaci prin campanii bine structurate. Aici intervine și rolul diplomației culturale.
De ce spun asta? Pentru că, deși sîntem cu toții în Uniunea Europeană, realizăm adesea că nu avem suficiente informații unii despre ceilalți. De exemplu, dacă te-aș întreba ce știu românii despre Slovacia în mod curent, probabil, răspunsurile ar fi limitate. România ar putea specula acest interes din partea jurnaliștilor și agențiilor de turism din Slovacia. Eu, de pildă, sînt jurnalist și membru al asociației FIJET (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism) din Slovacia. Îi cunosc pe colegii din FIJET România și folosesc aceste conexiuni pentru a organiza vizitele mele, însă, în mod normal, un turist individual trebuie să-și planifice totul singur. Ar trebui să reducem această distanță dintre cele două țări și să exploatăm mult mai bine potențialul existent. Județul Bihor, de exemplu, este foarte aproape de granița cu Slovacia, iar Oradea oferă o mulțime de centre spa și hoteluri wellness de o calitate excepțională.
De asemenea, Salina Turda este o destinație extrem de populară. În același timp, tot mai mulți turiști români au descoperit în ultimii ani regiunea Munților Tatra Mare din Slovacia, iar numărul românilor care își petrec vacanțele acolo crește de la an la an.
Da, e adevărat. Și totuși, de ce crezi că slovacii nu vin într-un număr și mai mare în România?
În mare parte, slovacii care vin în România o fac pe cont propriu, în mod individual. Mulți dintre ei preferă să petreacă doar 3-4 zile aici în tranzit, destinația lor finală fiind adesea Bulgaria. Cei care aleg în mod expres România sînt pasionații de motociclism care vor să ajungă în zonele montane sau cei interesați de pescuit. Totul se rezumă însă la inițiative individuale. De aceea spun că este necesar să educăm touroperatorii și agențiile de turism pentru a crește gradul de conștientizare și vizibilitate a României pe piața din Slovacia. Momentan, acest flux organizat lipsește.
Aici intervine din nou diplomația. Ar trebui să dezvoltăm parteneriate strînse între diverse orașe și regiuni, cum ar fi o colaborare între Košice și Oradea sau Brașov. Prin înfrățirea acestor comunități și implicarea organizațiilor locale am putea stimula turismul în ambele sensuri. Este un domeniu extrem de interesant: Slovacia este plină de castele medievale, la fel ca și România, iar acest tip de atracții este extrem de căutat în ambele țări. Eu chiar am în plan, ca jurnalist, să realizez un supliment special în revista mea despre aceste oportunități, dar pentru un astfel de proiect este nevoie de discuții extinse, inclusiv cu sprijin guvernamental sau prin implicarea organizațiilor neguvernamentale, pentru a crea itinerarii atractive de cinci, zece sau 12 zile. Este un proiect perfect realizabil, iar noi sîntem pregătiți să colaborăm.
Mulțumesc mult, Róbert! Mi-ai oferit o mulțime de informații valoroase și o perspectivă de ansamblu interesantă.
Cu drag! România are un potențial turistic uriaș. Să-ți mai spun un detaliu: inițial nu știam nimic despre stațiunile termale din România. Am vizitat Băile Herculane în urmă cu aproximativ zece ani. Deși infrastructura balneară de acolo arăta într-un anumit fel la acea vreme, s-ar putea organiza schimburi de experiență excelente între liderii din sectorul balnear slovac și cei din România. După cum probabil știi, la nivel european există Asociația Europeană a Orașelor Termale Istorice (EHTTA), iar unele stațiuni din România fac deja parte din această rețea. Acest segment reprezintă o nișă extraordinară: turismul balnear, axat pe sănătate, relaxare și starea de bine, atrage un public foarte numeros și fidel.
