Ca geniile recunoscute doar după moarte, porcul este apreciat de-abia când ajunge în farfurii, purificat prin foc de paie, apoi în cuptor sau pe grătar. Mulți români întreabă dacă va exista suficientă carne de porcine înainte de Crăciun, când cererea crește; le răspunde managerul fermei „Acei Trei Purceluși“, specialist și reputat porcar:
– Porcolog! Porcologia este știință! Sunt dovezi că porcii seamănă cu oamenii. Și invers.
– Vă referiți la genomul porcului, aproape identic cu cel uman?
– Mă refer la cunoscuți, chiar la rude. Cumătrul, când bea, seamănă perfect cu porcul. Doar atât, că Ghiță se comportă frumos, nu grohăie, nu murdărește pe jos.
– Cu ce se ocupă cumătrul dumneavoastră Ghiță?
– Ghiță e porcul.
– Creșteți porci din pasiune, am înțeles…
– Din păcate, nu prea cresc. Sunt mici ca purcelușii de Guineea, că nu vor să mănânce.
– Porci care să nu mănânce ca porcii? Incredibil! Păi, ce le dați?
– Resturi de la un restaurant din cartier. Din vară, de când localul și-a schimbat specificul, ei doar gustă, apoi guiță, se tăvălesc pe jos și se reped să bea apă…
– Ce fel de restaurant?
– Înainte era cu specific tradițional românesc, acum l-au făcut mexican.
– În fine… Cu ce preparate întâmpinați cererea de sărbători?
– Carne și mezeluri vând toți, noi propunem specialități. De exemplu, bășici de purcel uscate, umplute cu grăunțe, să le zornăie copiii când umblă cu uratul. Ar fi păcat să se piardă datina! Mai oferim și „Șorici Socresc“ tradițional.
– De ce se numește așa? E o rețetă veche, de la socrii dumneavoastră?
– E șorici fără păr și bine afumat. Exact ca socru-meu, care e chel și se afumă de dimineață. Îl vindem în coli A4 sau A5, după buget. Pentru clienții defavorizați avem accesorii de purcel, rât, urechi, codițe, buze, pleoape, copite…
– Acum ce veți prepara din porcii cei mici?
– Bine că mi-ați adus aminte de mici! Profit de ocazie să fac un anunț: clientul care va găsi în micii de la noi un inel mare de aur e rugat să ni-l aducă. Măcelarul nostru oferă recompensă, fiind o amintire de familie. Degetul nu, că de el nu mai are nevoie.
– Cum asomați animalele pentru sacrificare? Respectați normele europene?
– Care animale? Angajații noștri umblă asomați de dimineață! Porcii? Acum, de sărbători, am zis să nu-i mai sacrificăm, că sunt drăgălași, nu te lasă inima să-i tai. Am început să-i vindem vii. Deja ne scoatem cu banii, am scăpat și de asomare…
– Adică doar din câțiva purceluși vii câștigați atât de bine? Care e secretul?
– I-am dresat. După ce ajung în cotețul cumpărătorului așteaptă să se lase noaptea, evadează și se întorc la noi, să-i vindem altor clienți!
Dacă v-a plăcut, citiți mai multe aici 🙂