Am fost în week-end la munte. La Poiana Brașov. Nu mă întrebați de ce, pentru că, acum, după traumele suferite pe drumul de întoarcere, nu aș putea să răspund. Când faci aproape cinci ore de la Poiana Brașov la Ploiești (atât pe Cheia, cât și pe DN1, s-a mers la fel; la fel de încet), altfel te gândești la Dan Șova și ai lui 3.000 de kilometri de autostradă, pe care i-ar fi desenat în continuare pe la emisiunile televizate, dacă niște procurori nu l-ar fi scos din joc. Adică pui mai multă pasiune în gândurile tale, pe care le exprimi vreo trei zile după experiența asta. Eu, deși scriu acest text în seara zilei de luni, încă înjur și îmi jur că nu voi mai coborî niciodată duminica de la munte.
Dar despre cât se stă duminica pe DN1, mai ales când week-end-ul se prelungește cu vreo sărbătoare religioasă în care Guvernul, nu pricep de ce, decide că nu trebuie să muncim, știe toată lumea. Eu am altă experiență de povestit. O experiență care ne arată că românul este mult mai șmecher decât orice guvern. Cu cât Guvernul e mai hoț și mai pus pe jupuit prin taxe și impozite, cu atât românul este mai inventiv și găsește soluții să supraviețuiască, ba chiar să facă și profit.
Am ajuns în Poiana Brașov
vineri. Ne-am cazat, am convenit să plătim la plecare și, hămesiți, am găsit rapid un restaurant în care să ne potolim foamea și mai ales setea. Gașcă mare, ni se găsește greu masă, totul e plin. Avem până la urmă noroc de o masă, ne așezăm, comandăm, mâncăm, bem, cerem nota. Ni se aduce. Anunțăm că vrem să plătim cu cardul. Chelnerul, un grăsuț care își masca incompetența într-ale ospătăriei făcând tot felul de glume proaste (o doamnă îi spune, când citea meniul, ”Stați puțin”, iar el răspunde: ”Dar să-mi spuneți cum să stau” – ha, ha, ha!) ne spune că-i pare nespus de rău, dar POS-ul s-a stricat. ”Știți, la noi se ajunge mai greu din Brașov, cred că luni vor veni să-l repare.” Se ajunge mai greu din Brașov în Poiană dacă mergi în mâini și e zăpada de doi metri, mă! Așa, da, se ajunge mai greu. Altfel, 12 kilometri, vara, îi faci și pe jos, dacă te cheamă unul că i s-a stricat POS-ul.
Numai că grăsuțul nu te lasă la greu. Nuuu. Îți oferă imediat soluția. Uitați, vedeți dumneavoastrrră scările acelea? – graseia Bobonete de Poiana Brașov, arătând la vreo 15 metri de terasa restaurantului. Acolo e un bancomat. Corect, frate, la ce dracului să ai POS, când poți să îi trimiți pe clienți să scoată bani de la bancomat? Scoatem bani, plătim, plecăm.
Abia a doua zi
aveam să constatăm îngroziți că un virus devastator lovise toate POS-urile din Poiana Brașov. La nici un restaurant acestea nu funcționau. Sfântă Mărie, știi tu ceva de toate astea?
La pensiune, aceeași situație. Virusul pusese la pământ POS-ul. De fapt, la pensiune cred că domnul patron nici nu auzise de POS. A zis că are, dar că nu-i merge. Eu cred însă că doar voia să se dea mare că are POS. Auzise și el cum fac alții pentru a lua bani fără să-i înregistreze și a pus aceeași placă. Atunci când i-am spus că am vrea să plătim cu cardul, ne-a zis că trebuie, atenție, trebuie să mergem vizavi de secția de Poliție, unde e un bancomat. Știți cum ploua duminică la prânz, când ne-am gândit noi la ce se gândiseră 99% din turiști, adică s-o tăiem mai devreme, ca să nu prindem aglomerația? Cu găleata. Cu toate astea, am fost nevoit să merg la bancomatul de lângă Poliție, să scot bani, ca să plătesc cazarea. Dar ce credeți, că nu m-am răzbunat? Păi, până când să accept să merg la bancomat? Așa că mi-a fost chiar milă de patron și chiar pot să jur că i-am văzut o lacrimă rebelă, în colțul ochiului stâng, atunci când a rupt din cotor factura pe care i-am solicitat-o. De-al dracului, așa! Bine, c-o fi râs și el după aia, când a băgat în seif facturierul ăla neînregistrat, asta e. Măcar m-am răcorit nițel.
La câți bani am scos în astea trei zile și la ce cozi am văzut la bancomat, cred că banca aia a fost deschisă în week-end. Cred că puseseră un casier în spatele bancomatului care avea grijă să umple bancomatul la câteva ore. Adică sâmbătă am vrut să las o sacoșă lângă bancomat, să nu mai stau la rând a doua zi!
De fapt, e simplu. În acest week-end, patronii au vrut să dea o lovitură. Și să bage-n buzunar niște bani buni, profitând de aglomerație. Și mulți au reușit. Probabil, un control serios ar scoate la iveală că, deși gradul de ocupare a fost de 100% în multe dintre stațiuni, încasările declarate arată un grad de ocupare de 10-20%. Și poți să-i acuzi pe oameni că lucrează la negru? Atâta vreme cât politicienii se prefac că lucrează pentru noi, nu e normal să ne prefacem și noi că suntem corecți?
P.S. Nu am auzit de nici un control tematic în acest week-end. Nu a apărut nici un comunicat cu sutele de amenzi date de echipele de control de la Poliție, Fisc, Protecția Consumatorului, Sanepid etc. Știți ce de? Pentru că nu a existat o astfel de acțiune. Știți de ce nu a existat? Pentru că e an electoral și pentru că la partide e foame de bani, e foame de bani, băieți!