După o perioadă incertă petrecută în izolare, m-am înfășurat septic juma’ de oră, am ieșit din casă și m-am dus să vînez mîncare la supermarket. Cum nu mai văzusem oameni vii de la ultima zăpadă, m-am bucurat să găsesc în parcare doi muncitori fără măști sau echipamente de protecție care își lingeau tacticos degetele, mîncînd direct de pe capota mașinii. Li s-a alăturat un nene venit pe bicicletă care i-a întrebat dacă n-au o țigară. Aveau, așa că i-am lăsat pe toți trei să se atingă pe față în timp ce băgam viteză cu căruțul pe ușă. Înăuntru era să mă ciocnesc de un băiat în șlapi, cu masca pe barbă, care pipăia cu mîna goală niște pîini. Un nene fără mască, dar cu mănuși, întreba o angajată cîte tipuri de umbrele de plajă au, iar o tanti cu mască, dar fără mănuși, ciugulea timid niște boabe de strugure pe sub mască. Vorba aia: e bună și masca de ceva, că măcar nu se vede cînd dai din fălci. Am luat mîncare și am fugit, că deja hiperventilam pe sub mască. La întoarcere, m-am întâlnit cu doi vecini care tundeau iarbă liniștiți, un băiat care făcea grătar în fața curții și un polițist care îl oprise pe un nene care trăgea o butelie după el. Nu, stați liniștiți, nu-l oprise să-l întrebe de declarație, voia să știe dacă și la el s-au pălit caișii și corcodușii de la frig. La final s-au pupat și și-au văzut fiecare de drumul lui. Sîntem pe calea cea bună să scăpăm de COVID-19. Dacă nu se găsește vaccin, oricum o să plece el de bunăvoie, scîrbit de noi.
Starea de durere în fund
