I. Cazul George Simion
– Domnule Simion, păreți supărat…
– Vă asigur că este doar o părere. Supărarea este pentru cei slabi. Eu întotdeauna am fost pro-bărbați puternici și suverani, pentru că mie îmi plac foarte mult… cum îi zice…
– Valorile astea? îl ajută reporterul.
– Exact, îmi plac valorile astea. De fapt, ar trebui să fie evident de cum mă vezi că sînt genul de bărbat căruia îi plac valorile.
– De aia v-ați și botezat partidul AUR?
– Vreau să insist asupra faptului că l-am botezat creștinește.
– Da, așa cum au făcut strămoșii noștri de pe vremea lui Decebal.
– Mă luați în rîs?
– Zamolxe ferește, nici n-aș îndrăzni.
– Foarte bine, pentru că aici e de plîns. De fapt, de asta am și venit. Eram gata să vărsăm rîuri de lacrimi pentru sinistrați, dar ne-au alungat pompierii. Însă n-am dezarmat, am mers pe culmile disperării undeva pe la cîmpie și am încercat să plîngem măcar de mila agriculturii într-un lan de porumb…
– Și?
– Și ne-au alungat oamenii, speriați că le furăm porumbul. Degeaba am vrut să le explicăm că noi nu sîntem pe furat, noi chiar vrem să facem ceva, pentru că ne arde rău dragostea de țară și de neam!
– Probabil că ar trebui să vă calibrați mai bine mesajul pentru public.
– Așa și vreau. Deci ascultați bine: „Frați români, să știți că dacă furia naturii vă va lasă vreodată în fundul gol, eu voi fi imediat acolo să vă încurajez! Jur să mă implic pînă la capăt!“.
II. Cazul Diana Șoșoacă
Diana Șoșoacă se plimbă de colo pînă colo. Pare fiartă de nervi.
– Asta e sabotaj! Nenorociții nu mă lasă să mă sacrific pentru popor!
– Ați vrut să vă puneți în calea apelor?
– EU RESPECT TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, DA? DE CE SĂ PREVII CÎND POȚI SĂ TRATEZI?
– Și-atunci?
– Am vrut să intru în viitură ca să salvez caprele Irinucăi, dar m-au oprit nemernicii!
– De ce?
– Pentru că așa le-a poruncit oculta mondială. Nenorociții pretind că au și legea de partea lor.
– Ce lege?
– Legea lui Arhimede. Vi se pare normal ca românii să asculte de legi date de străini? Eu vreau numai legi românești în România! Nu accept legi date de greci, mai ales că toată lumea știe cum sînt grecii…
– Vă referiți la expresia cu „f“?
– Evident că mă refer la expresia cu „f“! De ce ești trădător de neam și n-o spui? Hai, și-așa o știe toată lumea! Trebuie să fi trăit într-o peșteră – nu, nu ca Zamolxe! – ca să nu știi asta. Bine, voi spune expresia cu „f“, pentru că oricum toți românii știu care e: grecii sînt fericiți că au turiști pe litoral.
III. Cazul Călin Georgescu
– Domnule Călin Georgescu, arătați cam plouat de inundațiile astea…
– Lumea a fost manipulată energetic să-mi refuze mesajul salvator.
– Ați vrut să nu mai fiți considerat un legionaroid și ați schimbat soarele cu norul cel sfînt de pe cer?
– Nimic atît de radical. Am vrut doar să-i reamintesc poporului de programul meu salvator, „Apă, hrană, energie“. De aia m-am și dus în fața lor și am început să repet motivațional „Apă! Apă!“.
– Și oamenii au fost impresionați?
– În sensul tradițional, da. Mi-au răspuns ca în povești: domnule Georgescu, urcați înapoi călare pe jumătatea de iepure șchiop și plecați de-aici.