Clasa de mijloc, o altă străveche temă și obsesie românească. În țărișoară, potrivit specialiștilor din diverse domenii, mereu ne-a lipsit o veritabilă clasă de mijloc. Decalajele dintre cei tot mai bogați și cei tot mai sărăciți se adîncesc, într-o manieră inacceptabilă, băga-mi-aș!!!
Ei, bine, aflați că nu-i chiar așa. Actuala ediție a Superligii ține să contrazică toate aceste păsuri, invocate de bieții cetățeni daco-romani, pe bună dreptate, de la firul ierbii. La o primă și ochiometrică vedere, în Superliga se afirmă o incipientă clasă de mijlocul clasamentului. Elevii, profesorii și directorii acestei clase au început chiar să emită pretenții. Declară fățiș că vor și ei în Top 6, în play-off, contestînd astfel hegemonia granzilor din edițiile trecute. Interesant, foarte interesant. Ca să parafrazăm furnirul din limba corporatiștilor de la LPF & FRF, este vorba de o veritabilă provocare. Apar diverse întrebări. Este vorba oare de o dezvoltare sustenabilă? Asistăm oare la nașterea unei lumi multipolare?
Ehei, asta mai rămîne de văzut, moșilor. Ajunge doar să te uiți pe clasamentul actual și poți pentru ca să spui că folclorul autohton este, ca să vorbim pe românește, upgradat. Două paie la trei măgari, zicea țăranul carpato-danubiano-pontic. Trei locuri de play-off pentru șapte-opt echipe ambițioase, se poate spune azi pe plaiurile fotbalului mioritic. De la locul 4 în jos, orice combinație este posibilă încă.
Elogiem clasa de mijloc din Argeș pînă la Cluj (U. Cluj), de la Botoșani pînă la Arad, la o adică pînă și Galații rămîn o destinație interesantă, deși oțelarii nu încîntă ochiul cu șarje ofensive. Pînă și Farul de la Ovidiu nu și-a stins complet licărirea. Clasa asta de mijloc a cam încurcat socotelile barosanilor din ultimul deceniu. CFR Cluj și FCSB/Steaua au emoții, dau acatiste. În Gruia se așteaptă continuarea minunilor săvîrșite de salvatorul antrenor Pancone. La stîna baciului Gigi rugăciunile sînt în toi. De dragul spectacolului și promovînd alternanța democratică la putere. Da, susținem mai abitir egalitatea de șanse în campionat. Lasă-i, domnule, să joace toți cu toți pînă în ultima etapă. Așase întîmplă în cele mai mari campionate ale frumosului nostru continent, cel care a dăruit întregii omeniri fotbalul.
Se vede că de unde nu te aștepți, nu te așteptai, începe să se formeze o clasă de mijloc, fără pretenții la titlu, dar dornică să joace. S-a mai dovedit de cînd începu campionatul și altă chestie. Pînă și cei mai amărîți, precum de-alde Metaloglobus, Csikszereda, Slobozia, Petrolul și așa mai departe, da, mai pot încurca socotelile marilor favoriți. Păi, în cazul ăsta, ar cam fi cazul să scăpăm în sfîrșit de acest tîmpit sistem competițional cu play-off – play-out și mai ales cu înjumătățirea punctelor. Echipele emergente demonstrează că trăim în altă realitate.
Jos sistemul! A fost greșit, din start. Azi, se dovedește și mai inadecvat, mai mult decît oricînd. Degeaba adoptăm niște sisteme de import de la niște consilieri plătiți cu bani, dacă ele nu se potrivesc unei realități, pe care o poate vedea orice microbist de rînd. LPF-ule și FRF-ule, Nea Ginule și Burlică, treziți-vă în această fereastră de oportunitate. Se mai poate repara tot ce a fost stricat anterior, ca să revenim la un sistem competițional sănătos. Fără atîtea experimente buliifantastice, altfel istoria vă va judeca. Spre deosebire de alte domenii, istoria o scriem mereu noi, iubitorii de fotbal, pierzătorii. Hai, România!