Caţavencii

Ţara celor o mie de fleacuri

Un domn, Jean

Din cînd în cînd, în trafic, se întîmplă să vezi chestii pe care nu poţi să ţi le explici. Alteori ţi le explici foarte uşor. De exemplu, săptămîna trecută mi-a tăiat calea o Dacia berlină, din aia cu piese franţuzeşti, din 1976, care avea scris pe spate, peste geamurile fumurii, „Nu te vom uita niciodată Jean“. Pe lateral n-avea scris nimic, în schimb avea o poză comemorativă cu Jean, bănuiesc, într-unul dintre cele mai fericite momente ale vieţii sale: călare pe unul dintre leii de marmură de la Castelul Peleş, simulînd că întreţine raporturi sexuale dorsale cu el. Mare om Jean, e clar că leii de la Peleş n-or să-l uite prea curînd. Dar oare vor reuşi să-l ierte? (R.C.C.)

Viceversa

De obicei merg la acelaşi supermarket, din reţeaua K… Merg strategic, cu listă, şi, fiind loc cunoscut, ştiu ce şi de unde să iau. Sîmbătă am intrat într-un magazin din aceeaşi reţea, dar din alt cartier. Aveam lista, dar înăuntru am văzut că standurile erau invers, în oglindă, faţă de supermarket-ul cu care mă învăţasem, aşa că m-am fîstîcit, m-am enervat şi am plecat repede. Acasă am realizat că nu luasem nici jumătate din cele trecute pe listă şi că nici n-aveam nevoie, de fapt, de ce nu cumpărasem: avantaj, vreo 200 de lei, deci vă recomand metoda! La fel de bine e şi să faci cumpărături cînd te taie de la vezică! (Cip)

De unde nu curge, picură

Deasupra maşinii noastre e un pom printre ramurile căruia se încîrligă viţă-de-vie din care curge zeamă neagră. Asta se duce de pe caroseria argintie doar prin frecare cu cîrpa şi de-aia o invidiam pe vecina posesoare de maşină neagră, pe care nu se cunoaşte mustul. Duminică n-am mai invidiat-o: pe maşina neagră ­cursese răşină din bradul de deasupra şi, din cîte mi-a spus, asta se duce de pe caroserie doar prin frecare cu şmirghel, în service. După aia am aflat că petele de must negru se duc şi prin frecare cu vin alb, e un fel de „cui pe cui se scoate“; nu ştiu cu ce s-ar putea duce răşina, i-aş propune vecinei sirop din conuri de brad, dar dacă nu merge? (Cip)

Smartfoane Fănică faţă cu infracţiunea

Un nene a cărui etnie aparentă nu contează m-a oprit pe stradă să-mi vîndă un iPhone 4S, probabil recent dispărut din buzunarul cuiva. L-am refuzat politicos, spunîndu-i că n-am nevoie. A insistat, vorbindu-mi mai convingător decît un agent de vînzări profi. Am insistat şi eu că nu vreau, iar el a insistat la rîndul lui cu argumentul că e nou. S-a ţinut după mine vreo sută de metri pînă cînd, în final, văzînd că-l ignor, a renunţat să mă mai hărţuiască, spunîndu-mi: „Eşti cel mai fraier, bre, că nu-l iei. Nu mai găseşti nicăieri matale, la preţu’ ăsta, cu 32 de giganţi!“. (A.I.)

 

 

 

Exit mobile version