Sînt destul de sictirit de cerşetori, mai ales de cei din centrul Bucureştiului, care teoretic ar trebui să fie un fel de SWAT al cerşetorilor din întreaga ţară.
Nu mă deranjează atît că sînt agasanţi şi mirositori, cît mă întristează lipsa lor de imaginaţie: „Dă şi mie un ban ca să cumpăr o pîine/medicamente/lapte praf“. Amîndoi ştim că-s pentru ţigări şi alcool, de ce ne mai ascundem? Săptămîna trecută am dat peste un cerşetor care mi-a cerut bani ca să-şi scoată cazierul. Am fost atît de impresionat încît chiar era să-i dau bani. Apoi mi-am amintit că şi eu trebuie să-mi scot cazierul.