103 – Decebal susține că dacii sunt strămoșii romanilor și ai tuturor celorlalte populații și triburi antice prezente la primul Consiliu European desfășurat la Bruxelles.
1397 – Mircea cel Bătrân aplică tactica pământului pârjolit chiar în camera de hotel din Bruxelles unde era cazată delegația Țării Românești.
1422 – Alexandru cel Bun îi bate pe cavalerii teutoni, deși aceștia cotizau cel mai mult la bugetul Europei Medievale. A doua zi, marile publicații europene titrau: „Înfrângere rușinoasă pentru panzerele germane”.
1463 – România este reprezentată la Bruxelles nu de una, nici de două, ci de trei persoane: Ștefan cel Mare, din partea Moldovei, Vlad Țepeș din partea Țării Românești și Janos Pongracz, din partea UDMR-ului.
1476 – Ștefan cel Mare merge la Bruxelles doar pentru că mama lui refuzase să îl primească în Cetatea Neamțului și în altă parte nu avea unde să meargă la ora aia.
1514 – Gheorghe Doja merge să îi reprezinte pe români la Consiliul European, dar se așază din greșeală pe un scaun înroșit în foc. De parcă n-ar fi fost de ajuns, un delegat maghiar se împiedică și în cădere comite gafa penibilă de a-i pune pe cap o coroană de spini.
1599 – Mihai Viteazul își face intrarea triumfală în Alba Iulia, crezând că acolo se desfășoară Consiliul European.
1714 – Turcii instaurează regimul fanariot în Țara Românească, aducând pe tronul principatului conducători de origine greacă. „Acum trebuie să-i scoatem pe greci nu numai din zona Euro, ci și din Țările Române”, exclamă un lider prusac.
1821 – Tudor Vladimirescu este ucis mișelește de eteriști și aruncat într-o fântână. Se pare că este vorba despre fântâna Manneken Pis, din Bruxelles.
1917 – În semn de solidaritate cu ostașii români care au luptat la Mărășești, membrii delegației României apar la Consiliul European în izmene. În plus față soldați, reprezentanții noștri la Bruxelles au însă și o mahmureală teribilă.