Scandalosul arbitraj de la Guineea Ecuatorială – Tunisia, din sferturile Cupei Africii, ne-a stîrnit nostalgia. A fost ca o mușcătură din prăjitura ce te îndeamnă să cauți timpul pierdut. Copii și juniori fiind, prin anii ’80, ne-am nimerit la un Metalurgistul Sadu – Minerul Motru. A ieșit măcel. Deși mai buni, oaspeții de la Motru n-au avut nici o șansă. Fluierașul i-a îngropat, mai ales din repriza secundă: nu i-a mai lăsat să treacă de jumatea terenului, le-a eliminat cel mai bun jucător, a fluierat orice fază jumi-juma în favoarea gazdelor și, în final, la o fază încîlcită în careu, a dictat unșpe metri. Penalty, gol, victorie în minutul 90 pentru metalurgiștii din Sadu!
După vreo treizeci de ani, ei bine, văzurăm cam același show în Africa, pe Eurosport, într-o competiție sub egida FIFA. Tunisienii (altfel, fără strălucire în joc) au fost omorîți de niște arbitri găzdari, chitiți să-i califice pe guineenii ecuatoriali. Pe lîngă alte golănii, călăul cu fluier din Mauritius (în albastru) a inventat un 11 m în minutul 90 + 3 și o lovitură liberă de la 20 de metri în prelungiri, ocazii pe care talentatul Balboa nu le-a ratat. Să trăiești, Balboa! Rușine, boule, banditule și hoțule de arbitru! O fi el, nenorocitul, din Insulele Mauritius, da’ să nu-l vedem în insula noastră de românitate dintr-o mare europeană. Noi, aici, rămînem cu nostalgia. Astfel de nenorociri se mai întîmplau acum trei-patru cincinale, pe la Bistrița sau Piatra Neamț, cu arbitrii tocmiți de Tata Jean sau Pinalti, pomenit fie-le numele, oriunde s-ar afla. Între timp, am evoluat. Arbitrii sînt doar incompetenți, nu neapărat hoți.
În plus, avem și idei novatoare. De exemplu, să nu mai legitimăm jucători extra-comunitari care n-au selecții la Naționala țării lor. Ca să ce? Ca să întărim fotbalul autohton, cică, potrivit deciziei Adunării Generale a LPF, salutată de FRF. Altă aiureală. Mai sănătos era dacă Liga reînființa campionatul de Tineret-Speranțe, ca pe vremuri. Sau, fie, că-i sărăcie, impunea pentru binele țărișoarei: doi jucători sub 21 de ani, pe teren, formați la nivel național. Ar fi fost bine, fără teamă de africani, asiatici, americani, australieni, antarctici. Dacă tot vin pe la noi, cine știe, poate-i naturalizăm.
Un junior promițător de la un club din Tunisia poate fi mai creditabil decît orice bandit din Mauritius, acreditat cu multe prezențe sub ecusonul FIFA.