Nici nu se stinsesera, miercuri, spre dimineata, reflectoarele deschiderii selectiei oficiale a festivalului ca, joi, la Cannes, covorul rosu a şi fost deplasat, de pe treptele Palatului Festivalului, pe cele ale sălii Teatrului Debussy, rezervată, prin tradiţie, celebrei sale “sucursale” UN CERTAIN REGARD. Acest spatiu privilegiat de expunere al festivalului, este rezervat filmelor importante care n-au apucat un loc in avanscena competiţiei oficiale.
Dar chiar si sectiunea paralela "a anumei priviri" are, de câţiva ani buni, propria sa competitie, în acest an juriul acesteia fiind prezidat de Tim Roth. Deschiderea lui Un certain regard a avut loc cu filmul MYSTERY de Lou Ye, obisnuit al Cannes-ului, maestru chinez distins aici cu premiul de scenariu, în 2009, pentru “Nopti de beţii de primăvără”. A doua zi a selectiei, continua cu BEASTS OF THE SOUTHERN WILD de americanul Benh Zeitlin, un film fantastic, despre un declin brutal al lumii, care elibereaza creaturi preistorice.
Unde oare am mai intalnit noi alieni de astia? Geme Hollywoodul de groaza lor… Dar e debut regizoral si asta te predispune la atentie fiindca toate festivalurile, şi mai ales Cannes-ul, au devenit sensibile la noi aparitii. Festinul de la sala Debussy se va încheia spre miezul noptii cu LAURENCE ANYWAYS de canadianul Xavier Dolan. Autorul filmului Mi-am ucis mama, cunoscut pentru climatul maladiv al filmelor sale, descrie de asta data idila dintre doi tineri antrenati intr-o aventura transexuala. Norocul lor!
Sâmbătă, marocanul Nabil Ayouch isi prezinta filmul LES CHEVAUX DE DIEU, despre un tanar cu un tata depresiv si un frate autist care se apropie cu incredere de imamul cartierului. Până cand, într-o zi, acesta vine sa-i dea vestea cea mare: a fost ales sa devina martir. In aceeasi zi, mai e de inregistrat un nume celebru, Cronenberg, dar nu al faimosului David ci al fiului acestuia, Brandon. Intitulat ANTIVIRAL el este un thriller S.F. cu Malcolm McDowell in rolul principal. Cei care isi mai amintesc de Alfred de Musset vor tresari la auzul titlului filmului lui Sylvie Verheyde : CONFESSION d’un enfant du siecle. Este, da!- o incercare de a ecraniza dificilul roman scris de poet in 1836 si inspirat din amorul sau pentru Goerge Sand. In rolul lui Octav debuteaza faimosul rocker Pete Doherty, iar Charlotte Gainsbourg da viata principalului rol feminin. Interesant de amintit ca opera omonima a lui Alfred de Musset, îi inspirase şi lui Gainsbourg-tatal slagarul La nuit d’Octobre.
In aceeasi dimineata va fi ziua intalnirii cu publicul si pentru senegalezul Moussa Touré cu LA PIROGUE, film care se petrece printre pescarii dintr-o periferie a Dakarului. Pentru luni, programul promite LA PLAYA de Juan Andrés, o coproductie columbiano-braziliano-franceza despre adaptarea unui tanar la viata agitata a Bogotei.
Apoi ne mai este fagaduita o LE GRAND SOIR, de catre Benoît Delépine si Gustave Kervern, vechi si placute cunostiinte ale noastre, fiindca cei doi originali comediografi belgieni au debutat la Cluj, cu Aaltra, unde au facut furori si au plecat cu trofeul festivalului. De asta data ei deapana povestea unei familii care face istoria în maniera ei, cu o revolutie in materie de arta culinara. Si tot un belgian este si Joachim Lafosse, care incheie seara cu À PERDRE LA RAISON. O mama si-a ucis cei cinci copii inainte de a se sinucide, iata faptul real care i-a furnizat realizatorului materia acestei “pierderi de ratiune”. Emilie Dequenne, Rosetta de neuitat a fratilor Dardenne, are deinterpretat o femeie care si-a aliniat copiii in fata receptorului TV si-i convoaca tandră, unul dupa altul, catre moarte.
Dupa MISS LOVELY, film de debut al indianului d’Ashim Ahluwalia.despre cum se produc productii horror la Bollywood, programul inregistreaza o drama sumbra, TROIS MONDES de Catherine Corsini. In clipa in care toate pareau sa-i mearga struna, un sofer comite un accident lovind un necunoscut. Aparitia sotiei victimei, o moldoveanca emigrata fara acte, ii provoaca un puternic proces de culpabilitate. În rolul moldovencei e … o albaneză, Arta Dobroshi, actriţă extraordinară revelată tot de fraţii Dardenne in Le silence de Lorna.
7 JOURS À LA HAVANE este inca o atractie pregatita sa atraga cinefilii. Intai fiindca filmul nu este “de autor”, ci “de 7 autori”, convocându-i, sub aceiasi umbrela, pe sapte importanti cineasti ai epocii: Benicio del Toro, Pablo Trapero, Julio Medem, Elia Suleiman, Gaspar Noé, Juan Carlos Tabío et Laurent Cantet. Dar şi pentru că fiecare contribuie cu un scurt instantaneu al eclecticei capitale cubane, privit prin diferite sensibilitati, origini, concepţii sI stiluri. De ce, totuşi, 7 personalitati? Fiindca fiecare capitol se vrea o zi diferita a saptamanii si diferitele personaje aluneca dintr-o poveste in alta pentru a le asigura unitatea dramatică.
Sectiunea Un certain regard se va incheia sambata 26, cu o zi înainte de închiderea competiţiei oficiale, nu numai cu mult asteptata despuiere a palmaresului secţiunii, dar si cu proiectia publica a ultimei piese a “colecţiei”, biopicul RENOIR. Gilles Bourdos, un tanar cineast cu trei filme la activ, indrazneste sa evoce, dintr-o lovitura, doi mari maestri ai culturii franceze: Auguste Renoir, clasic al picturii universale si Jean Renoir, clasic si el, dar al cinematografiei universale. Michel Bouquet, el insusi un monstru sacru, il interpreteaza pe Auguste, in crepusculul varstei, vaduv suferind, rascolit de evenimentele primului razboi mondial. A aflat ca propriul sau fiu, Jean, a cazut si el ranit in tavalugul de singe. Dar, ca un miracol, o aparitie ingénua ii insufla batranului o energie la care el insusi nu se mai astepta. Lucrurile se complica atunci cand i se intoarce fiul de pe front, lacom si el de dragoste si de bucurii. S-ar putea ca inchiderea sectiunii Un certain regard sa fie un triumf. N-ar fi pentru prima oara, in istoria festivalului palmierilor…