În particular, Alex. Leo Șerban admitea că e homosexual, dar și atunci vorbea cu discreție despre asta. Nu l-am tras niciodată de limbă pe acest subiect, deși eram în relații amicale. Leo, oricît era curios, nici el nu intra în detalii de dormitor, cînd stăteam de vorbă despre ale vieții. Totuși el, care se îmbrăca totdeauna cu gust și cu grijă la amănunte pe care eu nu dădeam două parale, îmi mai spunea uneori că știa cînd Daniela era cea care-mi dădea hainele cu care ieșeam pe stradă. Asta începînd de la culoarea ciorapilor. Ca să nu mai vorbim despre indiferența mea față de culoarea cămășilor care pe el îl făcea să sufere prietenește cînd vedea că nu se potrivește culoarea, a hainei sau a pantalonilor pe care-i puneam pe mine. Culmea e că avea dreptate. În diminețile acelor zile, Daniela nu-mi scotea hainele din șifonier.
Pe cînd primul nostru copil era mic, ne trezea de multe ori peste noapte, așa că dimineața eram de multe ori năuci. Oricum, însă, mă îmbrăcam cu ce găseam mai la îndemînă, fără să-mi fac griji în privința asortării vestimentare, chiar și atunci cînd băiatul nostru nu începea să plîngă în toiul nopții. Daniela însă, care dormea cu grijă, uneori ațipea dimineața, iar eu aveam grijă să n-o trezesc atunci cînd începeam să mă îmbrac.
Pe atunci locuiam într-o cameră din apartamentul socrilor mei, într-un bloc din Drumul Taberei. Și azi îmi aduc aminte cu oroare de dușurile matinale cu apă rece din vremurile acelea și de frigul din casă. Chestiile astea îl oripilau și pe Leo. Pentru el, apa caldă de la robinet era chiar mai importantă decît cafeaua dimineții. Îl indispuneau mirosurile de trupuri nespălate din vehiculele ITB-ului și era de părere că această complicitate a jegului, pe care unii încercau să-l acopere cu deodorante și cu grele parfumuri bulgărești, avea să ne ducă la revoltă. Asta se întîmpla prin 1986, cînd Ceaușescu părea etern, iar gașca lui politică, din Comitetul Central al PCR, de nezdruncinat. Pe atunci, dacă Leo ar fi recunoscut în public că era homosexual ar fi fost băgat în pușcărie sau ar fi fost hingherit de Securitate. În primii ani de la începutul acestui secol, au apărut în public și au fost și publicate într-un ziar de scandal niște poze, selfie-uri, pe care și le făcuse Leo dezbrăcat și pe care le pusese într-un soi de depozit secret pe net. Careva i-a spart contul de pe net și a trimis pozele la redacțiile ziarelor. Homosexualitatea fusese dezincriminată de cîțiva ani și în România. Totuși, acele poze au provocat scandal. Cei care-l acuzau pe Leo de indecență nu s-au legat de persoana care-i spărsese contul, intrînd prin efracție în viața lui personală, iar el nici atît. Nu mult după aceea a plecat din țară. S-a întors în România bolnav și a murit în scurtă vreme, se spune că de SIDA. De atunci sînt mai atent la felul cum mă îmbrac, pentru a-i face un hatîr, postum, lui Leo, și mă întreb cine a fost nemernicul care i-a spart contul secret.