Caţavencii

Un omor dat Otopeniului

Coboară la Otopeni. Intrarea în ţară. Corect, coboară mata în Infern, în mahalaua fără stăpîni. Jefuit la casele de schimb, jecmănit la restaurant şi baruri, jupuit de taximetrişti, făcut zdrenţe la parcare, ruşinat la cărat bagaje. Aeroportul Otopeni este pompa funebră la căpătîiul ţării. Tu eşti mortul. Şi te face. Că ştie că vrei şi tu un pic de roşu în obraz, un pic de confort în coşciug. 7 lei apa plată de juma, 3,70 lei pe un euro, de la 3,99 lei în sus kilometrul de taxi, şpagă la căruţ gratis de bagaje, parcarea unde nu merg automatele cu 3 lei juma de oră. Slugile locului au tupeu, te privesc cenuşiu, doar ştiu că te omoară.

Nu e loc unde să ai hodină în Otopeni. Îţi vine să-i pălmuieşti pe vînzători, hamali, taximetrişti, casieri. Te fac neom. Dar zici că eşti şi tu rege, pleci, scapi, eşti în du-te-vino. Şi nu există poliţist, om de ordine niciunde, vezi doar slugi să te fure. Nu-i nici o lege care să dea bun-simţ privirii-simţirii celuilalt. Om? Păi, omul e stăpînit prin lege. Dar aici legalul e ilegal. Legea? E minciună! Cică adaosul comercial e oricît, cică preţul la exchange e cît vrea casa, eh, cică sînt taximetrişti legali şi nelegali. Or, nu există ilegalitate mai mare decît Otopeniul acesta.

Fiindcă face din lege ciur, face din tăcerea călătorului consimţămînt. Unii respectă legea în aberaţia ei, asta e patalama de aeroport. Aeroportul însă n-are nici o grijă, e legea, ea îi lasă. Aeroportul te lasă pe mîna bătăii de joc, asta-i legea. Bătaia de joc te momeşte la sosire, neruşinată, ţipă, urlă la tine, te înjură de n-o bagi în seamă. De la taxi la cărat bagaje. Este un reportaj despre cele văzute şi neurlate, despre cele acoperite de legi, despre cum omul cu funcţie în Otopeni îşi bate joc de călătorul în tranzit. Cică ei reglementează, cică ei avertizează, cică ei trag avioanele la intrare să te urci. De fapt, aceştia sînt inşi care te murdăresc, chiar de sînt sau nu în vreo mafie, tolerează, te calcă în picioare cu toleranţa lor faţă de gunoaie.

Cînd gunoaiele se fac gunoaie le arunci, nu le tolerezi, că devii un gunoi. Salariaţii îşi iau salariile şi sînt gunoaie. Legea e prea slabă, cetăţeanul nu mai există, ăla ce-ar trebui să aibă grijă te dezumanizează, băieţii din Otopeni nici de pompe funebre nu-s buni.

Exit mobile version