Am fost două zile la Brașov, mă rog, de fapt doar una, că una am tranzitat Bușteniul. Important e că în mai puțin de 48 de ore am primit trei avertizări „ISU – Alertă extremă“ de întîlnire cu ursul. Una dintre ele a venit la 5 dimineața, cînd toată lumea făcea sfor-mor și a crizat telefoanele mai rău decît orice subiect cotidian care îl agită pe Andrei Caramitru. Nu zic că alertele nu sînt utile, că sînt, mai ales dacă ești la zece metri de urs, începe să-ți urle telefonul și ursul face atac de cord sau își bagă lăbuțele durdulii în urechi și sare de pe o stîncă. Altfel, pare destul de greu de crezut că, în oraș, oamenii or să înceapă să zică: „Băi, noroc cu avertizarea asta ISU, că dădeam nas în nas cu ursul pe stradă și nici nu-l recunoșteam“. Firește, asta li se aplică doar oamenilor normali, nu și șlăparilor care blochează ursul cu BMW-ul, scot copiii din mașină și încep să urle: „Uite, mami, ursul, hai să-i băgăm degetul în fund să vedem ce face!“, dar în general atît oamenii, cît și urșii au destul de mult spirit de conservare. De fapt, sînt aproape sigur că și urșii au o aplicație pe telefon care urlă isteric de fiecare dată cînd un om e prin preajmă, iar aplicația aia sună din ce în ce mai des.
Ursă mortală 2
