Într-o zi de campanie electorală stăteam cu familia în maşină, la semafor, cînd a venit un domn care n-a scuipat pe parbriz, să spele şi să ceară bani, ci ne-a oferit un pachet promoţional: pliante şi un odorizant auto, pătrat, din carton impregnat zemos, cu poza unui candidat la şefia CJ. L-am luat, că mi s-a părut bun subiect de text, dar, când l-am scos din celofan, m-a gîdilat super-plăcut, mirosea bine (deşi cam intens)!
Fiecare partid are culoare (stimul vizual), slogan şi imn (auzul), plus gust, cînd dă mici la popor: de ce n-ar avea şi un parfum (chit că banii n-au miros)? Să se impregneze cu el afişele, să simtă votanţii chiar şi pe întuneric! Ar fi doar problema că unii îşi fac nevoile după panourile de afişaj electoral şi pute, de se confundă doctrinele!