1) Ai angajat un consilier care te-mpunge cu bățul ca să ai o reacție atunci când se întâmplă ceva important în societate. Acel consilier te-mpunge cu bățul cu vreo două zile înainte ca evenimentele importante să se producă, astfel încât tu să ieși cu reacția imediat, într-un simulacru de promptitudine.
2) Nu iei niciodată întrebări de la presă. Ultima persoană care te-a întrebat ceva a fost un elev de clasa a șaptea care a vrut să știe la cât să vină pentru meditații.
3) Nu ții discursuri. Mai mult discursurile se sprijină de tine.
4) Atunci când ai auzit expresia „Nicăieri nu-i ca acasă” ai avut o răbufnire. „Cum adică? Fii mai explicit, omule! Care casă?”
5) Pentru că nu prea le aveai cu vorbele, ai urmat o școală din Sibiu unde ai învățat să vorbește prin fapte. Mă rog, ideea e că și când vine vorba de vorbitul prin fapte ești cam mutălău.
6) După ce a intrat Liviu Dragnea la pușcărie, cel mai mare inamic al tău e paltonul pe care l-ai trântit odată pe mașină. Ți-e teamă că paltonul te-a ținut minte și, în sinea lui, nu te-a iertat niciodată, așteptând un motiv propice ca să se răzbune.
7) Visul tău e să iei un al doilea mandat, ca să stai și tu mai relaxat atunci când pleci în vacanță, să nu te mai gândești tot timpul că poate n-ar trebui să lipsești 300 de zile pe an de la job.
8) Marea ta frustrare e că, deși ai ales mereu să taci, n-ai rămas filosof. Vrei ca într-o zi să-l reclami la OPC pe autorul expresiei.
9) Ai depus un jurământ solemn cum că n-o să faci nici un efort peste nivelul minim care se cere pentru câștigarea încă unui mandat.
10) Atunci când te uiți la filme se activează brusc în tine trăirile empatice și simți toată durerea prin care trece filtrul ăla de cafea din bucătărie, pe care nu-l bagă nimeni în seamă.