În 1837, Alexandru Ioan Cuza avea 17 ani, gradul de cadet în armată și părul blond. Mustăcioara lui rară, de culoarea puiului de găină, îi asigura acel aer de ciobănaș cu pene care lăsa lat cuconetul din Galați. Pictorul Carol Popp de Szathmari, care i-a făcut mai tîrziu portretul oficial, a preferat să-l ofere posterității cu părul șaten, așa încît, înainte de ședințele de pictură, artistul lucra cu pensula direct pe model, cănindu-l pe gustul epocii.
Cuza a stat la Galați cu intermitențe, dar tare mult trebuie să-i fi plăcut acest tîrg cosmopolit, plin de tripouri, noroaie, case de amanet, cîrciumi și desfrîu. Negustorii de cereale și de lemn își tocau averile la cărți, iar nevestele lor își umpleau timpul și celelalte goluri ale ființei cu ofițerii nărăvași din garnizoană.
Alexandru bea cît doi și fuma cît șapte, dar dacă era să i se cunoască la vremea aia vreo patimă fără egal, aceea era jocul de noroc. Fie că dădea cu zarul sau bătea cărțile, fie că miza la ruletă sau țintea pahare așezate pe creștetul unei țigăncușe focoase, viitorul domn al României Mijlocii era fericit să parieze pe orice, oricînd, oricît.
Pentru vremea aia, tînărul Cuza arăta trăsnet. Femeile nefericite ale Galațiului, obișnuite să mîngîie burți păroase de negustor și să pupe bărbi în care trăiau rămășite de pastramă și tutun, cădeau în extaz cînd le înșfăca tînărul ofițer și le arăta ciucurii, pintenii și părul de pe piept. Faima lui de consumator de dame a crescut odată cu faima de jucător perdant și l-au însoțit amîndouă pînă la mormînt.
În cazinoul din Galați strălucea Charles Liebrecht, un chelner belgian ajuns crupier. Liebrecht era născut pentru combinații, decadență și parvenitism, drept care a ajuns imediat principalul furnizor de senzații al lui Cuza. Prin el, divele Galațiului ajungeau să cunoască alunițele viitorului domn, laolaltă cu cele mai la modă parașute de rînd. Pe patul milităresc în care-și odihnea înfrîngerile la poker, locotenentul, căpitanul, maiorul și apoi polcovnicul Alexandru Ioan Cuza și-a dat bătăliile pe care nu le-a dat ca militar, cumplite bătălii erotice, duse cu abnegație, strigăte și trudă, mai toate încheiate spre dimineață cu pace și tutun.
