Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Avansat la gradul de general, Ernest Broșteanu s-a aruncat, în iulie 1917, în marea bătălie de la Mărășești. Divizia 11 Infanterie, pe care o conducea și pe care o făcuse să cînte în bătălia de la Arabagi, l-a urmat cu aceeași înfocare, dar, spun martorii, cu o altă melodie. De altfel, fiecare angajare în luptă a diviziei dădea naștere unui nou cîntec. Generalul Broșteanu știa că, înflăcărîndu-i un pic înainte de luptă, amețindu-i cu vocea sa de bariton și făcîndu-i […]

La începutul lunii septembrie 1916, în toiul bătăliei de la Arabagi, colonelul Ernest Broșteanu și-a făcut soldații să cînte. În acea zi, văzduhul șuiera de proiectile, pămîntul se cutremura de explozii, aerul era greu de respirat fără să tragi pe nas particule de plumb. Obuzierele grele germane săpau în solul Dobrogei peșteri, defilee și văi pe care azi le învățăm la geografie. Bulgarii trăgeau fără oprire, avînd în încărcătoare toată ura Cadrilaterului pierdut. Turcii își montaseră cu toții, în vîrful […]

În jurul anului 1890, Cîmpia Ialomiței era locul de popas al cocorilor. Cîrduri mari de dropii bîntuiau culturile de grîu și orz, desenîndu-și traseele prin lan și indicîndu-le țăranilor hămesiți unde să dea de ele. Pe atunci, viața în Bărăgan era suportabilă, mai ales cînd moșierul se arăta omenos și nu tripla zilele de clacă. În satul Miloșești, la o zi de mers cu căruța de Slobozia, s-a născut Nedelcu Lixeanu, un fiu de țăran oarecare, destinat unei vieți de […]

Mihail Aslan s-a născut în 1857 la Onești. Pe atunci, drumul de la București la Iași cu trăsura dura între două săptămîni și o lună, în funcție de noroaie și de neatenția tîlharilor. Oneștiul era un popas obligatoriu, unde călătorii își puteau pansa rănile dobîndite în timpul jafului. Tot acolo, sub paza arnăuților tocmiți de părintele pruncului Mihăiță, hatmanul Alecu Ceaur Aslan, drumeții obișnuiau să-și verse amarul odată cu mari cantități de vin rubiniu din pivnița hanului fortificat al familiei. […]

Constantin Teodorescu a iubit pacea cu toată pasiunea omului fricos și a sperat că își va putea strecura viața în intervalul dintre războaie. Cariera militară a fost paravanul sub care și-a adăpostit, o viață, panica legată de apariția unui conflict armat. A cules roadele acestei farse cu pinteni, sabie și eghileți pînă la gradul de general de brigadă și poate că, pînă la urmă, ar fi reușit să păcălească și istoria, dacă n-ar fi primit, în august 1916, comanda fortificațiilor […]

Un alt mare general român învelit în uitare e Constantin Christescu, răpus de ura adversarilor politici și de invidia camarazilor săi. A căzut de tînăr, pe timp de pace, într-o dimineață de mai. Doctorii i-au găsit în inimă o rană adîncă, provocată de sulița dușmăniei. Familiile Brătianu și Grigorescu s-au opus decorării lui cu medalia supremă în război, deși era limpede că Christescu îi întrecea în merite pe mai toți. Primul război mondial a avut, însă, și astfel de bătălii, […]

În cea mai grea zi a bătăliei de la Mărășești, generalii Constantin Scărișoreanu și Stan Poetaș și-au unit arta militară și au repurtat o victorie ce avea să fie înțeleasă abia mai tîrziu. Nici unul nu a știut de celălalt, amîndoi au luptat după regula priceperii și curajului. Faptele li s-au împletit în acea curgere armonioasă a războiului și a morții, iar faimele lor s-au salutat de la distanță, urmîndu-și apoi fiecare drumul, în deplina necunoaștere a trecerii celuilalt. Abia […]

În 1954, în penitenciarul de exterminare de la Făgăraș era ucis generalul Ioan Popescu, eroul de la Mărășești. Ceea ce nu izbutiseră Falkenheyn și Mackensen, tunurile Krupp și diviziile de elită ale armatei germane, generalii țarului și ai revoluției bolșevice au izbutit tablagiii lui Nicolski, folosind frigul, foamea și niște pari. Cînd, în sfîrșit, a fost doborît, bătrînul împlinise 88 de ani. Ioan Popescu a fost un ofițer înalt și arătos, înzestrat cu un avînt militar de modă veche și […]

Generalul Stan Poetaș avea un suflet atît de mare, încît corpul său căpătase rotunjimi de negustor pentru a-l cuprinde. O mustață veselă și doi ochi vioi întregeau aerul de om cumsecade în care umbla învăluit acest comandant iubit de soldați. Stan Poetaș s-a născut în 1870, în satul Ulmu din județul Brăila, un loc abia dibuit de poștă, unde vînturile se încrucișau cu stepa. De mic a arătat o energie ieșită din comun atît la munca cîmpului, cît și la […]

Marele Război nu s-a dus întotdeauna pe front sau în cancelariile Europei. Multe bătălii s-au cîștigat și s-au pierdut în budoare, în șoproane, în căpițe, pe canapele de catifea sau direct în fîn, în așternuturi de mătase sau în grajd, oriunde zîmbetul provocator și întredeschiderea magică a picioarelor i-au creat un avantaj spionajului feminin. Maria Bălan s-a născut în 1895, la Vîrșeț, în Serbia, în sînul minorității românești și, înainte să ajungă cea mai importantă agentă a întregii noastre istorii, […]

Dacă ar fi avut păr, Mihail Moruzov ar fi fost blond. Chelia lui permanent rasă iradia acea paloare slavă, ocrotită, sute de ani în stepă, de căciula căzăcească. Avea ochii verzi, palmele mici, umerii lați și, în ciuda staturii mărunte, umbla vorba că își uimea colegii la pisoar. De la distanță părea îndesat, cu alură de om rotofei, dar, atunci cînd se ivea ocazia, arăta o forță fizică superioară, fiind singurul agent al serviciului secret care își putea tortura prizonierii […]

Mihail Moruzov s-a născut în septembrie 1887, în comuna Sarichioi, între balta Zebil și lacul Babadag. Era în mijlocul sezonului de crap. O toamnă caldă învăluia Dobrogea, la fel cum năvoadele pescarilor învăluiau ghiolurile, gîrlele, japșele și bulboanele ei. Era atîta pește în acele vremuri, încît Dunărea nu mai avea destulă apă ca să-l poată înveli pe tot. Spinările somnilor, ale sturionilor, șalăilor și mrenelor despicau luciul ca niște monștri aflați în patrulare. Moruzov era copil de preot pravoslavnic, de […]

La umbra magnificei burți a generalului Henri Mathias Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze din România, a înflorit, între 1917 și 1918, un buchet de ofițeri francezi remarcabili. Tineri, viteji, eroici, generoși și buni cunoscători ai războiului, acești cocoșei de gintă latină au scos din încurcătură armata română, sfătuind-o, reorganizînd-o, ridicîndu-i moralul și împănînd-o cu tehnică militară modernă. Între ei, colonelul Victor Pétin, șeful de stat major al Misiunii, l-a secondat pe Berthelot în opera lui de restaurare a moralului și […]

În 1891, în nordul Africii, în zona franceză a Algerului, s-a născut Mahomed Bin Mahomed Bin Gilali Gherainia, în familia unui cadiu înstărit, ai cărui strămoși deținuseră numărul de cămile de la care se putea aspira la nobilitate. Pe Mahomed l-au fascinat de mic știința și aparatele omului alb, așa că tatăl său, mama sa și celelalte opt mame din harem au prins un moment cînd Allah privea spre alte triburi și l-au expediat pe Mahomed în Franța, să deprindă cunoaștințele […]

Între 1914 și 1917, Jean Clunet, impetuosul doctor francez, a luptat cu virușii în cinci teatre de război. A cîștigat la Charleroi (1914), la Gallipolli (1915), în Corfu (1916), în Maroc (1912) și la Paris (1916), dar a pierdut în 1917 în satul Bucium de lîngă Iași. A avut febra oaselor rupte, dizenterie, icter și chiar două gloanțe germane în picior, dar tifosul moldovenesc, de casă, dospit în trupuri naturale de țăran, i-a pus capac. Pînă să ajungă fiul savant, […]

Ioan Cantacuzino, celebrul medic epidemiolog care s-a luptat cu tifosul exantematic în cele două războaie de extindere a teritoriului României, coboară din stirpea împăraților bizantini. Așa, cel puțin, e consemnat în legenda familiei, întreținută, veacuri la rînd, cu fanatism, de urmașii presupuși ai acelor basilei morți, îngropați și muți. Înrudirile împărătești sînt păstrate, se știe, cu prețul consangvinității, iar moștenitorii sîngelui neamestecat arată ca niște erori ale biologiei înveșmîntate în aur și purpură. Cu toate astea, multe figuri ilustre din […]

Vasile Voiculescu a fost medic, poet, prozator și dramaturg, dar cel mai bine l-a prins rolul de sfînt, jucat sub fiecare din acoperirile lumești. S-a născut în 1884 lîngă Buzău, în familia unui gospodar înstărit, care-i atribuia lui Dumnezeu, pentru belșugul rustic în care i se zbenguia familia, doar jumătate din merite. Copilul Vasile s-a trezit înzestrat nu numai cu o viață lină și lipsită de griji, ci și cu o frumusețe naturală ieșită din tiparele țărănești, pe care sătenii […]

Înainte să ajungă erou de război, Victor Atanasiu a zburat cu un aparat mai greu decît aerul. În 1886, cînd s-a născut, oamenii reușeau să se înalțe la cer doar cu balonul sau cu religia. Localitatea Huși nu oferea cine știe ce perspective de ascensiune, așa că Victor a făcut liceul la Iași și Institutul Medico-Militar la București. Urcușul în carieră a început odată cu dorința de zbor, pe care tînărul medic a împrumutat-o de la graurii și pupezele copilăriei. […]

Un cavalerist bulgar s-a năpustit cu sabia scoasă asupra coloanei de prizonieri români care înainta spre Stara Zagora. L-a ales pe cel mai înalt și, din goana calului, a lovit cu tăișul, de sus. Prizonierul s-a ferit, iar lovitura s-a irosit în aer. Bulgarul s-a dezechilibrat, cît pe ce să cadă de pe cal, dar s-a repliat și a reluat atacul. Prizonierul l-a întîmpinat cu seninătate. De sub zdrențele pline de noroi uscat răzbătea o stăpînire de sine pe care […]

Între preoții care au purtat petlițe la sutană pe vremea războiului s-a numărat și scriitorul Ion Agîrbiceanu, tatăl literar al tragicei Fefeleaga și al costelivului Bator. S-a născut în 1882 la Cenade, pe teritorul a ceea ce atunci se numea Austro-Ungaria, într-o comunitate de săteni devotați porcului și țuicii de prune, dominată de funcționari maghiari și reguli nemțești. Hărnicia ardelenească și molcoma degustare a șuncii, la care se deda comunitatea, au pus în obrajii micului Ion o roșeață care, adăugată […]

bt
romania100

Editoriale
  • Sasus captivus

    14 mai 2019

    Dacă C.T. Popescu și Emil Hurezeanu ar fi trăit pe vremea summit-ului de la Maglavit, cînd un cioban mut a purtat convorbiri rodnice cu Dumnezeu, n-am nici o îndoială că […]

  • Mahmurul și-a făcut datoria

    14 mai 2019

    Din denunțurile scoțienilor Walker, Ballantine și Chivas, care au continuat să colaboreze cu ofițerul Traian Băsescu și după ce acesta s-a repatriat de la Anvers, se înțelege că fostul președinte […]

  • De ce nu votez la referendum

    14 mai 2019

    Pe 8 decembrie 1991 împlinisem, deja, de aproape o lună, 17 ani. Și nu aveam drept de vot. Dar am votat, și încă de trei ori, la referendumul pentru Constituție. […]

  • Fiecare om cu tornada lui

    7 mai 2019

    Celebra ospitalitate românească a dat în clocot pe drumul dintre Drajna și orășelul meu de baștină, numit Slobozia. Puțin a lipsit ca tornada ce dansa din buric pe cîmpia Bărăganului […]

  • Cică niște belgieni…

    7 mai 2019

    Un flamand cu înfățișare de rebel surmenat zice despre Laura Codruța Kövesi: “Este acum subiectul unei campanii murdare și al unor acuzații false”. Vorbim despre Guy Verhofstadt, liderul ALDE din […]

romania100