Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mitul iradierii tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Moscova a inspirat și alte biografii. La numai un an de la dispariția iubitului conducător, a venit rîndul generalului Leontin Sălăjan să moară subit, după o vizită în URSS. Să nu-și închipuie cineva că pe Leontin Sălăjan îl chema chiar așa. Ce părinți unguri din localitatea Tásnadszántó, comitatul Szatmár, ar fi avut ideea nebună să-și boteze copilul cu acest nume de stație de metrou românesc? Așa că numele real al viitorului erou comunist a […]

Dacă mulți zmei ai comunismului românesc au crăpat ba de inimă, ba de rangă, ba de glonț, Ion Gheorghe Maurer aproape că a atins nemurirea, curățîndu-se de moarte bună abia cînd era să atingă suta. Povara acestor ani a fost dusă de ficatul său stahanovist și de plămînii săi de scufudător. Prin aceste organe eroice, Maurer a trecut cisterne de vin franțuzesc și vagoane de țigări americane. Sas de origine, cu mamă franțuzoaică, Ion Gheorghe s-a numit inițial Hans Georg. […]

Gheorghe Gaston Marin, născut Ghiță Grossman, a fost cel mai bun la matematică și fizică dintre staliniștii români din epoca Gheorghiu-Dej. Evreu din județul Arad, Ghiță a arătat încă de pe băncile școlii primare o neobișnuită îndemînare la jongleriile cu numere. Învățămîntul românesc și sărăcia nu i-au oferit prea multe ocazii să strălucească, așa că, după ce a dat bacalaureatul la Deva și a făcut armata, a plecat în Franța. A studiat ingineria electrică la Institutul Politehnic din Grenoble, unde […]

În primăvara anului 1944, agentul sovietic Emil Bodnăraș era liber și pus pe treabă. Prima lui misiune, pentru care s-a oferit voluntar, a fost eliminarea lui Ștefan Foriș, secretarul general al PCdR. Împreună cu alți doi criminali în devenire, Iosif Rangheț și Costantin Pîrvulescu, l-a săltat și l-a închis pe Foriș într-o casă conspirativă, unde i-a smuls, odată cu unghiile, documentele de partid, cheile și ultima dorință. Lovitura cauzatoare de moarte s-a datorat unei răngi, mînuită cu sete revoluționară de […]

În noaptea de 24 spre 25 august 1955, din cabana de vînătoare Aluneasa din Munții Bistriței răzbăteau cîntece rusești lălăite, clinchet de pahare, glasuri îngreunate de băutură și chicoteli ale ansamblului folcloric „Privighetorile Năsăudului“. Nikita Hrușciov, succesorul lui Stalin, petrecea cu cîțiva tovarăși din fruntea Republicii Populare Române. În cursul zilei, oaspetelui i se organizase o vînătoare de urs, cerb și mistreț, în care fuseseră doborîte patruzeci și cinci de animale și doi gonaci din Batalionul 4 Vînători de munte. […]

În contrast cu imaginea sa de monstru stalinist, violent și rudimentar, Emil Bodnăraș a fost în realitate un criminal inteligent, cu studii solide în țară și antrenamente de vîrf la NKVD, un leninist multilateral cu talent înnăscut pentru băutură și desfrîu. Toate aceste calități i-au îngăduit nu numai să supraviețuiască strecurîndu-se printre execuții și epurări în partid, ci și să domine, din poziții de autoritate, neobosita și sîngeroasa operă a comunismului românesc. S-a născut în 1904 în comuna Iaslovăț, aflată […]

Pînă să ajungă ministru de Interne în Guvernul Petru Groza, Teohari Georgescu a crezut că iubește comunismul, dar imediat ce puterea i-a adus la picioare infinitele ei oportunități, a înțeles că, de fapt, iubește banii și luxul, traficul de influență și seducerea femeilor aflate la ananghie. Față de alți comuniști ilegaliști, Teohari a petrecut ceva mai mult timp în preajma cărților. O viață de sărăcie cruntă, dusă în mahalaua Chitilei, l-a împins să lucreze de la 15 ani, ca ucenic, […]

László Luka, zis Vasile Luca și supranumit Fiara din Secuime, s-a născut cu un temperament coleric și cu o forță fizică ce nu i-a dat de ales. Locul nașterii, comuna Catalina, era la 1898 pe teritoriul Austro-Ungariei, așa că László a putut învăța de mic limba cu cele mai penetrante înjurături din lume, maghiara. Pînă să-i moară părinții, copilul a dus o existență tihnită. S-a mulțumit să-și bată doar colegii de clasă și foarte rar învățătorul, doar atunci cînd era […]

Din 1940 și pînă în 1944, Lucrețiu Pătrășcanu a stat mai mult prin lagăre de muncă și închisori. L-au întemnițat cînd legionarii, cînd Siguranța statului, cînd Antonescu. Rezerva lui de fanatism l-a ținut însă drept în fața tovarășilor condamnați politic și se zice că e singurul stalinist român care nu s-a aplecat după săpun. În 1944, cînd devenise clar că leninismul urma să-și desfășoare tancurile peste popoarele Europei de Est, Pătrășcanu a fost contactat de mareșalul Curții Regale și invitat […]

Lucrețiu Pătrășcanu a făcut o figură aparte între agenții Cominternului din România. Întîi, fiindcă era român – lucru considerat de Moscova o curiozitate ce merita observată – și apoi fiindcă avea o pregătire universitară atît de înaltă încît n-a mai fost atinsă de atunci decît de Elena Ceaușescu. Pătrășcanu absolvise Facultatea de Drept la București și își făcuse un doctorat în economie la Leipzig. Era, prin urmare, un intelectual cu școală, pe care meseriile de avocat, sociolog și profesor universitar […]

Din supa bolșevică în care au fiert popoarele Europei de Est s-au înălțat, în anii ’20, aburii unei libertăți otrăvite și ai unei lupte de clasă înțelese de-a-ndoaselea. Polonezii, ucrainenii, evreii și bielorușii, care trăiseră sub talpa Imperiului Rus și care gemeau acum sub bocancul Marii Revoluții din Octombrie, deveniseră mediul de transmisie al marilor idei leniniste dinspre răsărit spre apus. Două generații de tineri dezrădăcinați, deznaționalizați, amețiți de vodca ideoligică a Moscovei au răspîndit boala comunistă în noile state […]

În 1900, Basarabia de Sud îl primea la sînul ei pe nou-născutul Vitali Holostenko, evreu ucrainean, fiul unui tată ocolit de bogăție și al unei mame fără opțiuni. În satul Selioglu din regiunea Odessa erau pe atunci puține alegeri. Chiar dacă tătarii, cei care au dat numele localității, nu mai năvăliseră de un secol și ceva, lucrurile arătau ca după ultimul lor jaf. Oamenii lăsaseră lucrurile exact așa, vrînd parcă să păstreze pentru urmași o fotografie naturală a istoriei lor. […]

Comunistul ilegalist Miklós Goldberger a dovedit o rară dibăcie de a se feri din îmbrățișarea morții. Urmărit de propria înmormîntare așa cum iepurii sînt urmăriți de ogari, Miklos a știut să-și fenteze de zeci de ori sfîrșitul pus la cale de o epocă nemiloasă cu progresiștii. A fost arestat de cinci ori în România și a cunoscut interogatoriile de beci ale Siguranței. A fost omorît în bătaie de mai multe ori cu prilejul manifestațiilor muncitorești, dar de fiecare dată și-a […]

După debarcarea lui Gheorghe Cristescu, zis Plăpumarul, care a fost secretar general din 1921 și pînă în 1924, Partidul Comunist din România nu și-a mai bătut capul, pînă în 1944, cu lideri români. Au urmat la conducere ungurul Elek Köblös (1924-1928), apoi ucraineanul Vitali Holostenko (1928-1931), polonezul Alexandru Ștefanski (1931-1934), evreul Eugen Iacobovici (1934-1936), bulgarul Boris Ștefanov (1936-1940), evreul Miklos Goldberger (1940) și evreul maghiar Ștefan Foriș (1940-1944). Pînă la venirea tancurilor rusești, românii reprezentau mai puțin de un sfert […]

În anii ’20, cînd ideile bolșevice pluteau peste țările mici din estul Europei ca duhul sfînt peste ape, Partidul Comunist Român trăia cu înfrigurare sentimente amestecate. Pe de o parte erau micile socoteli banditești pe care munca în ilegalitate le punea la îndemîna derbedeilor de la baza organizației. Apoi, veneau aspirațiile internaționaliste ale revoluției mondiale ce răzbăteau din ordinele Moscovei. Comuniștii români erau pe atunci nu doar puțini, ci și lipsiți de carte, iar lupta lor de clasă se clădea […]

În briza cu miros de mort ce bătea dinspre popoarele eliberate ale Uniunii Sovietice, uniforma de comisar a Anei Pauker flutura amenințător pe trupul ei plin, ca un drapel de rău augur pe un catarg prea gros. Ana a venit la București în septembrie 1944, flancată de Vasile Luca și Teohari Georgescu, doi cominterniști proști și cruzi, injectați cu toată doza de violență revoluționară de care dispunea stalinismul în acel moment de apogeu. Guvernul „de largă concentrație democratică“ din 1945-1946 […]

În anii ’20, Ana Pauker umbla pe aripile Cominternului așa cum umblau pe ape primii făcători de minuni din secolul creștin. Învățătura leninistă făcuse din ea o apostoliță fanatică a paradisului comunist și o propulsase în grațiile celor mai sîngeroși comisari din ierarhia PC al URSS. Școala de activiști internaționali de la Moscova o transformă în cel mai prețuit absolvent al cursurilor de teroare și subversiune. Începe să predea marxismul în celulele comuniștilor francezi, spanioli, elvețieni și germani pe care […]

Între ilegaliștii comuniști români, apăruți ca ciupercile timide după primul război mondial, a răsărit o floare. Hana Rabinsohn, rămasă în registrele Siguranței sub numele Ana Pauker, era fiică de haham și nepoată de rabin, născută într-un sat de lîngă Vaslui, în 1893, dintr-o mamă evreică de indiscutabilă puritate. Părinții Hanei, Herașcu și Sara, i-au încurajat setea de învățătură și i-au luat, pe lîngă școală, lecții particulare. Așa că, înainte să devină o cominternistă fioroasă și crudă, Ana Pauker a fost […]

Înalt și gras, cu tenul închis la culoare, Istvan Foriș făcea impresie asupra adversarilor, mai ales cînd își lăsa mustață și scotea la vedere golul din dantură. Cei doi dinți pierduți într-o luptă grea la Atelierele Grivița cu bătăușii Siguranței i-au fost puși la loc de un felcer neamț care iubea socialismul, dar cîtă vreme au lipsit și-au făcut datoria și au produs așa cum se cuvine efectul de intimidare. Istvan era ceangău evanghelic luteran din Țara Bîrsei, născut în […]

Gheorghe Cristescu a fost primul secretar general al PCR și unul din cei doi ilegaliști comuniști ai anilor ’20 care au reușit să scape cu viață din îmbrățișarea ideologică a tovarășilor. S-a născut în 1882 într-un fel de sat din județul Giurgiu, atît de sărac încît turcii care veneau de la Stambul la București să ia birul sau să schimbe domnul s-au oprit acolo, secole la rînd, doar să-și facă nevoile. Ghiță a absolvit în total patru clase, dar acele […]

Editoriale
  • Iubire – număr de tramvai

    21 septembrie 2021

    Mai ştii cum te strigam pe-atunci, icoană cu picioare lungi. Şi-acum, scîrbită de păcat, icoana e la reşapat şi-i întrevăd piciorul gol numai la raze şi nămol, numai la coadă […]

  • Luzerman și Muclesman

    21 septembrie 2021

    Chiloții roșii de supererou picat la treaptă și băut la volan au fost tricotați cu încăpățînată trudă de #echipacîștigătoare, în atelierele amenajate la Cotroceni. Pelerina, lucrată în dublă cusătură – […]

  • Tupeistul târșelos

    21 septembrie 2021

    E plină lumea de câini de dimensiuni mici. Sunt dulci, simpatici și extrem de adaptați modului de a trăi al contemporaneității. În lumea în care apartamentele de lux vândute de […]

  • Oda lui Iliescu la moartea lui Ion Caramitru

    14 septembrie 2021

    Țară cu domnitori fugiți de-acasă și regi ținuți în lesă de dudui. Ce multe neamuri stau cu noi la masă, bat clopote de aur în gutui. Degeaba-l așteptăm pe Caramitru, […]

  • Avem creștere big time

    14 septembrie 2021

    Așa cum piticii au obsesia creșterii, mediocrii sînt bîntuiți de triumfalism. Iar cînd toate astea se adună în aceeași făptură, apare efectul Cîțu: un succes paralel cu realitatea, în care […]

Ultimele articole
Editoriale
  • Iubire – număr de tramvai

    21 septembrie 2021

    Mai ştii cum te strigam pe-atunci, icoană cu picioare lungi. Şi-acum, scîrbită de păcat, icoana e la reşapat şi-i întrevăd piciorul gol numai la raze şi nămol, numai la coadă […]

  • Luzerman și Muclesman

    21 septembrie 2021

    Chiloții roșii de supererou picat la treaptă și băut la volan au fost tricotați cu încăpățînată trudă de #echipacîștigătoare, în atelierele amenajate la Cotroceni. Pelerina, lucrată în dublă cusătură – […]

  • Tupeistul târșelos

    21 septembrie 2021

    E plină lumea de câini de dimensiuni mici. Sunt dulci, simpatici și extrem de adaptați modului de a trăi al contemporaneității. În lumea în care apartamentele de lux vândute de […]

  • Oda lui Iliescu la moartea lui Ion Caramitru

    14 septembrie 2021

    Țară cu domnitori fugiți de-acasă și regi ținuți în lesă de dudui. Ce multe neamuri stau cu noi la masă, bat clopote de aur în gutui. Degeaba-l așteptăm pe Caramitru, […]

  • Avem creștere big time

    14 septembrie 2021

    Așa cum piticii au obsesia creșterii, mediocrii sînt bîntuiți de triumfalism. Iar cînd toate astea se adună în aceeași făptură, apare efectul Cîțu: un succes paralel cu realitatea, în care […]

  • Elita noastră la Paris învață

    14 septembrie 2021

    Pe la începutul verii lui 2005, pe când ocupa, nu pentru multă vreme, funcția de ministru al Culturii, Mona Muscă deschidea o expoziție de pictură franceză, în fața unor înalte […]