Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

La 1871, în împrejurimile Brăilei se arătau rar oameni. Cîmpul, mlaștinile, crîngurile, stufărișul și pădurile erau bîntuite de bursuci și ciocîrlii, de gîrlițe și vulpi, de dropii, lupi, mistreți și codobaturi, fără ca vreunul dintre acești locuitori cu păr și pene să se sinchisească de lipsa tovărășiei omenești. Faima bandiților care cotrobăiau acele coclauri era așa de mare, încît sătenii umblau furișați, în pasul piticului, tupilați după buruieni, sau își vedeau de ale lor în perimetrul ogrăzii. Doar pescarii se […]

În 1896, mahalaua Tîrgoviștei era bîntuită de o sărăcie voioasă. Casele de paiantă și bordeiele erau întretăiate, ici-colo, de acareturile unui negustor de vite, care dădeau întregului maidan un aer suportabil. Găinile umblau libere pe uliță, pîndite de cîini și de vecini, gîștele înotau în băltoacele de noroi, laolaltă cu țîncii, iar curțile fără gard, cu rufe întinse la uscat și cu ceaune fierbînd la focuri de coceni, întregeau tabloul unui început de lume tihnit, fără spaime și fără așteptări. […]

Alexandru Filitti s-a născut în 1883. Părinții lui, Constantin și Elena, l-au îndreptat spre o carieră militară, fiindcă epoca încuraja zornăitul pintenilor și răsucitul mustății de ofițer. Armata însemna pe atunci privilegii și viață de salon, uniforme impunătoare, decorații, venituri respectabile și succes în amor. De la Războiul de Independență din 1877 și pînă la rușinoasa incursiune în Bulgaria din 1913, nimeni din armata română n-a mai tras un foc de armă asupra altcuiva, incluzînd aici și rarele dueluri de […]

Tifosul exantematic a omorît, în 1917, mai mulți soldați decît bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz. Cu 300.000 de morți în 1916, față de cei 100.000 de militari căzuți pe front, tifosul a fost cel mai crud adversar al armatei române în primul război mondial. În 1874 se năștea, la Aldești, județul Buzău, viitorul medic Haralambie Botescu, unul dintre cei care au încercat să-i vină de hac acestei epidemii. Copilăria lui Haralambie a fost senină și ferită de bolile […]

În 1878, Munții Călimani fremătau de voioșie. Satele risipite la poalele lor, curate și viu colorate, respirau aerul proaspăt al pădurii înfrățite cu agricultura de pășune, cu vînătoarea și, acolo unde nu era voie, cu braconajul, cu pescuitul păstrăvului-curcubeu, care, pînă să apară electricitatea, prospera în toate pîraiele iuți de munte. Livezile de meri, peri și pruni sfîrșeau pe de-a-ntregul în damigenele pîntecoase ale muntenilor, înviorîndu-le viața și, mai ales, serile înverșunate de iarnă cînd se punea la cale, după […]

Gabriel Pruncu s-a născut în Focșani, în 1896, într-o familie de comercianți armeni, oameni liniștiți și așezați, ducînd o viață monotonă, în tihna profitului rezultat din afaceri modeste, dar sigure, legănați de blîndețea provinciei și ocrotiți de lipsa oricărui orizont agitat. Gabriel și cei doi frați ai lui, Cristian și Mihai, alături de tatăl Grigore și de mama Susana, locuiau într-o casă negustorească decentă, înzestrată cu opt camere și acoperită cu tablă, înconjurată de o curte spațioasă și de un […]

Căzut-a aci boierul moldovean Gheorghe Donici năvălind vitejește asupra tunurilor dușmane. Mormîntul unui erou bătrîn, săpat în locul prăbușirii lui de pe cal, poartă acest omagiu prescurtat. Sergentul Gheorghe Donici a murit la 68 de ani, doborît de mitralierele germane în timp ce galopa, cu sabia într-o mînă și cu pistolul în cealaltă, spre un zid de plumb. Donici a fost nobil moldovean, din vechea stirpe a boierilor care lăcrimează cînd aud de patrie, născut între podgoriile vesele din zona […]

Iosif Netzler, tînărul despre care G. Călinescu a spus că ar fi schimbat fața criticii literare, a murit eroic la modul riguros. Între moartea lui și ceea ce s-a spus despre moartea lui nu există nici cea mai mică deosebire. Relatarea gesturilor în detaliu provine de la martori oculari, de la soldații săi care l-au părăsit cu groaza în suflet, dar care l-au privit cum se ridică și moare singur în fața inamicului. Moartea lui Netzler nu a fost îmbunătățită […]

La o bătaie de pușcă de liniile germane, cu un ceas înainte să dispară într-un bombardament de artilerie, poetul Constantin T. Stoika, în vîrstă de 24 de ani, îi scrie mamei sale cu calmul pe care îl arată scriitorii înainte să-și ucidă personajele: “Iubită mamă, tu nu fi îngrijorată… Voi rămîne aici, lîngă tunuri și mitraliere și poezia și arta pentru care mi-am sacrificat tinerețea întreagă mă vor învăța să mor mai frumos și mai demn”. Proiectilul care îi întrerupe […]

Un poet melancolic și timid, subțire la corp și palid la față, are bustul turnat în bronz la intrarea în Predeal. Mihai Săulescu a luptat și a căzut într-un avanpost al armatei române, pe 30 septembrie 1916, la prima cotitură a șoselei care vine dinspre Brașov. Un glonț fabricat în Westphalia, în atelierele Krupp din Essen, așezat într-o ladă de lemn de brad, transportat cu camionul pînă la Budapesta și apoi cărat în cartușiera unui soldat austriac din Divizia 51 […]

Un țăran mic de statură, dar vînjos așa cum numai cosașii pot fi, cu chipul sculptat de cromozomii neciopliți ai Cîmpiei Române, nebiruit la muncile agricole și îndîrjit în buchiseala ceaslovului. Portretul de tinerețe al scriitorului Ioan Chiru Nanov, născut în Teleorman, într-un sat despre care nici oile nu-și mai amintesc, înfățișează un fiu al ogorului, destinat vieții brutale de plugar-secerător, epuizîndu-și viața la muncile cîmpului și murind de bătrînețe la 40 de ani. Numai că Ioan Chiru Nanov a […]

Andrei Naum a luptat în primul război mondial cu îndrăzneala unui poet îndrăgostit de patria adoptivă. De origine aromână și, poate, tocmai de aceea patriot exaltat, Naum a ajuns în Regat călare pe visele și pe turmele strămoșilor săi macedoneni, izgoniți de cruzimea turcilor care îi vînau în sudul Dunării. S-a născut în 1875, la București, și s-a remarcat de tînăr în poezia simbolistă proletară, în care și-au făcut ucenicia poeți ca Bacovia, Traian Demetrescu, Alexandru Toma. A tradus cărți, […]

Între titanii mai mari și mai mici ai literaturii române se ițește, cînd și cînd, capul smerit al unui scriitor cuminte, fără ambiții de înălțime, dar cu simțire adîncă. E cazul lui Ion Grămadă, universitar și prozator bucovinean, care a arătat pe cîmpul de luptă un talent și o vitejie care întrec cu mult opera lui scrisă. S-a născut în 1886, într-o familie de țărani liniștiți, ocupați cu strînsul fînului și culesul merelor, dar a arătat o istețime pe care […]

Hortensia Papadat-Bengescu a avut tradiție militară în familie prin tatăl ei, Dumitru Bengescu, ofițer superior al Regimentului 10 Putna. Conu’ Mitică a fost combatant activ încă de la Războiul de Independență, unde s-a distins ca locotenent și apoi căpitan în luptele de la Grivița, Rahova și Plevna. Turcii au ținut morțiș să îl omoare, dar n-au reușit decît să-l rănească și să-l facă să șchioapete ca un erou, întreaga viață. Hortensia n-a apucat să publice înainte de măritiș, dar pasiunea […]

Lui Liviu Rebreanu, Emil Rebreanu i-a fost mai mic și ca frate, și ca scriitor. Mai mult, prin moartea lui, Emil i-a fost și sursa de inspirație pentru al doilea mare roman scris de Liviu, Pădurea spînzuraților. În lumea neliterară, Emil a fost un băiat de treabă, săritor și timid, născut în 1891 și educat în tradiția ardelenească de atunci, adică pus să facă școala la Năsăud și să înceapă facultatea la Cluj. Cu un total de 13 frați, unii […]

S-ar zice că Ioan Slavici a luptat de partea nemților, dacă se iau ca reper sentințele și întemnițările. În realitate, el a luptat de partea ideilor sale, înmuiate în ardelenism și federalism austro-ungar, niciodată modificate sau abandonate. Slavici era, de altfel, un recidivist al pușcăriei politice, el fiind băgat la zdup de unguri, în 1888, la Vacz, pentru “agitațiune” în contra intereselor imperiului. Acolo l-a găsit și vestea morții lui Eminescu, prietenul lui literar și inspiratorul urii poetice la adresa […]

Ion Agârbiceanu a participat la război îmbrăcat în sutană, înarmat cu rugăciuni și binecuvîntări, angajînd regimentele de îngeri și de sfinți în apărarea corpului de voluntari ardeleni și bucovineni, care acționa în zona de nord a Moldovei. În decembrie 1917, cînd s-a alăturat trupelor române, Agârbiceanu era un scriitor de nuvele cunoscut, un poet publicat în periodicele transilvănene și mai era preot unit, absolvent al Facultății de Teologie de la Budapesta. Războiul l-a surprins în timp ce se grăbea să […]

Gib Mihăescu a luptat în primul război mondial înainte ca opera sa literară să se poată lăuda cu un rînd scris. Cu toate că s-a arătat sclipitor de mic, în gimnaziu și în liceu Gib a rămas repetent de mai multe ori și a abandonat facultatea de drept cu aceeași nepăsare cu care își părăsea iubitele. În 1916, la 22 de ani, era un tînăr rebel, exaltat și un pic poet, care simțea că inspirația trebuie căutată mai ales în […]

Nici un neamț dintre cei asupra cărora au tras ostașii români în toamna anului 1916 și în vara anului 1917 n-a știut că multe gloanțe au pornit din pușca pictorului Ion Theodorescu-Sion. Înalt, pletos, inteligent și talentat, Theodorescu-Sion n-a stat cu mîinile în sîn cînd obuzele au început să șuiere peste peisajele lui rurale, ci s-a înrolat în armată și a plecat pe front. Înainte de Marele Război, a cunoscut îndeaproape un război mai mic, ultimul război balcanic. În 1913, […]

În 1916, Marele Cartier General al Armatei Române se pregătea pentru un război scurt, pe care-l dorea întipărit pe pînză și sculptat în piatră. Încleștările victorioase ale ostașilor noștri urmau, în viziunea generalilor cu burtă, să fie zugrăvite într-o operă plastică masivă, colorată și modelată de cei mai buni artiști ai vremii. Așa se face că 30 de pictori și sculptori au fost trimiși pe front ca să-și înmoaie penelul și dalta direct în bătălii. Firește, Cartierul General a pierdut […]

romania100
Editoriale
  • Scoaterea de sub acuzație a cifrei paișpe

    13 noiembrie 2018

    De ce stă cifra paișpe sub streașina radicalului ca într-o stație de autobuz? În primul rînd ca să nu o ude ploaia și apoi fiindcă îl așteaptă pe Albert Einstein […]

  • UE pentru adulți

    13 noiembrie 2018

    Doi asteroizi lovesc, la interval de o zi, România: rezoluția Parlamentului European și raportul MCV. Sînt desprinși din nebuloasa alegerilor europarlamentare de anul viitor și accelerați de cîmpul electoral al […]

  • Show complet cu motociclist

    13 noiembrie 2018

    Călin Popescu Tăriceanu cere timp pentru a-și construi apărarea în fața acuzațiilor neclare ale DNA. E dreptul lui și nu prea e. De când a reajuns la putere, pe umerii […]

  • Taica Lazăr

    6 noiembrie 2018

    Narcisismul procurorului general al societății civile dădu în clocot și făcu bulbuci săptămîna trecută, cînd taica Lazăr, plin de candoare și răsfăț, ne-a demonstrat că n-a făcut-o pe mortul în […]

  • Adevărul pe vremea valizei

    6 noiembrie 2018

    Adevărul nu încape tot într-o valiză. Nu se ascunde doar în curțile din Teleorman. Mai poate fi găsit și în Curtea de Apel de la Alba Iulia, și la Înalta […]

romania100