Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

În august 1917, pe frontul de la Mărășești, sub ploaia de obuze de fabricație germană, gloriosul Regiment 72 Infanterie a reușit să mențină pozițiile, adică să păstreze cele două fînețe, movila de pămînt și mica pădure de brusturi fără valoare agricolă, rămase în istorie prin faima bătăliei de la Răzoare. Miriștile pentru care soldații români și-au dat viața s-au deschis apoi și s-au închis asupra trupurilor sfîrtecate de șrapnele, dar importanța strategică a rezistenței și a sacrificiului a fost, ca […]

În 1916, sublocotenentul Ion Mihalache din Regimentul 72 Infanterie a luat parte la luptele pentru apărarea Dobrogei și a trecătorilor de pe valea Dîmboviței. Au fost lupte pierdute, care au început cu apărarea terenului și au sfîrșit cu apărarea retragerii. Armata română era înarmată, în principal, cu îndemnuri patriotice și discursuri meșterite în Parlament. Soldații călcau pe legenda vitejiei strămoșești în loc de pingele, cărau după ei amintirile de la Plevna în locul puștilor de asalt, purtau în raniță, în […]

Grigore Gafencu a luptat în primul război mondial peste 600 de zile, multe dintre ele petrecute în aer, la cheremul lemnului și al pînzei, al ploii și al vîntului, care făceau din misiunile aeriene un fel de poveste a lui Icar. Jocul statisticii și norocul său ieșit din comun au făcut ca singurele trei prăbușiri periculoase să fie amortizate de copaci. Cît despre gloanțele trase asupra lui în încleștările aeriene nu se știe nimic, deși există relatări ale unor săteni […]

România a intrat în primul război mondial cu 24 de avioane. În august 1916, relația ei cu cerul era mai mult ortodoxă, bazată pe rugăciune și pe preoții militari, dar, în cîteva luni, cînd s-a constatat că ajutorul îngerilor nu se ridică la nivelul aviației de bombardament, Marele Cartier General a reconsiderat rolul aerului în victoria finală. Cele 24 de avioane, care mărturiseau prin înfățișarea lor începuturile zborului, s-au prăbușit în primele două luni, cele mai multe singure, fără ca […]

În vuietul marilor încleștări terestre de la Mărăși, Mărășești, Oituz, doar o mînă de istorici cu auzul fin au putut distinge micul, dar eroicul bîzîit al aviației române. Pe deasupra obuzelor și a rafalelor de mitralieră, prin norii învolburați de explozii, înaintau, ca o armată de libelule din Jurassic, caraghioasele aeroplane de război, pilotate de așii zborului primordial. Echipajele noastre își încredințau sufletul avioanelor Blériot, Farman și Aurel Vlaicu, dobîndite pe canale proprii, dar și mai modernelor Nieuport, Farman-40 și […]

Pe 10 noiembrie 1916, locotenent-colonelul Cleante Davidoglu călărește la pas în fruntea Regimentului 4 Roșiori. Poartă nume de turc, dar inima și uniforma aparțin armatei române. E opt dimineața. Gloria și moartea își ascund intențiile în ceața rece a Olteniei. În mai puțin de o oră, o sută de cavaleriști în galop vor fi secerați de mitralierele germane. Eroica șarjă de la Robănești e pe cale să înceapă. Cleante Davidoglu s-a născut în 1871 la Bîrlad. Tatăl său a fost […]

Pe 11 iulie 1917, în toiul bătăliei de la Mărăști, Batalionul 2 Vînători a reușit să rupă frontul german în urma unui atac în cascadă asupra tranșeelor inamice. Soldații români au ocupat încă de pe timpul nopții de 10 iulie poziții apropiate, în afara liniei de tragere a mitralierelor, și au așteptat bombardamentul de artilerie. Tunurile Puteaux și obuzierele Schneider, aduse de francezi, au lovit bateriile Krupp ale nemților și, în scurtă vreme, pozițiile germane au început să arate ca […]

4 septembrie 1916. Divizia 1 Infanterie bulgară și brigada germană Bode împresurau două divizii de infanterie ale armatei române. Începea lupta de la Arabagi, o luptă mică și uitată, dusă pe podișul dezolant al Dobrogei, dar crîncenă. Nemții încercau să străpungă liniile române și să surprindă din flanc retragerea armatei regale spre Moldova, așa că generalii Socec și Eremia Grigorescu încercau să le facă față și să cîștige timpul cerut de Marele Cartier General. Numai că artileria făurită în uzinele […]

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, cînd au văzut lumina zilei frații Pălăngeanu, județul Vrancea își putea hrăni locuitorii cu meniul dacilor liberi. Zona era bogată în păduri, crînguri și dumbrăvi, așa că de pe masa vrîncenilor nu lipseau loboda, ciuperca, ștevia, urzica, leurda, untișorul și ceapa-ciorii. Vara dădeau în pîrg merele pădurețe și corcodușele, iar toamna sătenii se delectau cu mure, zmeură și, dacă nu era un an prost, cu alune de pădure. Această dietă făcuse din vrînceni […]

Avansat la gradul de general, Ernest Broșteanu s-a aruncat, în iulie 1917, în marea bătălie de la Mărășești. Divizia 11 Infanterie, pe care o conducea și pe care o făcuse să cînte în bătălia de la Arabagi, l-a urmat cu aceeași înfocare, dar, spun martorii, cu o altă melodie. De altfel, fiecare angajare în luptă a diviziei dădea naștere unui nou cîntec. Generalul Broșteanu știa că, înflăcărîndu-i un pic înainte de luptă, amețindu-i cu vocea sa de bariton și făcîndu-i […]

La începutul lunii septembrie 1916, în toiul bătăliei de la Arabagi, colonelul Ernest Broșteanu și-a făcut soldații să cînte. În acea zi, văzduhul șuiera de proiectile, pămîntul se cutremura de explozii, aerul era greu de respirat fără să tragi pe nas particule de plumb. Obuzierele grele germane săpau în solul Dobrogei peșteri, defilee și văi pe care azi le învățăm la geografie. Bulgarii trăgeau fără oprire, avînd în încărcătoare toată ura Cadrilaterului pierdut. Turcii își montaseră cu toții, în vîrful […]

În jurul anului 1890, Cîmpia Ialomiței era locul de popas al cocorilor. Cîrduri mari de dropii bîntuiau culturile de grîu și orz, desenîndu-și traseele prin lan și indicîndu-le țăranilor hămesiți unde să dea de ele. Pe atunci, viața în Bărăgan era suportabilă, mai ales cînd moșierul se arăta omenos și nu tripla zilele de clacă. În satul Miloșești, la o zi de mers cu căruța de Slobozia, s-a născut Nedelcu Lixeanu, un fiu de țăran oarecare, destinat unei vieți de […]

Mihail Aslan s-a născut în 1857 la Onești. Pe atunci, drumul de la București la Iași cu trăsura dura între două săptămîni și o lună, în funcție de noroaie și de neatenția tîlharilor. Oneștiul era un popas obligatoriu, unde călătorii își puteau pansa rănile dobîndite în timpul jafului. Tot acolo, sub paza arnăuților tocmiți de părintele pruncului Mihăiță, hatmanul Alecu Ceaur Aslan, drumeții obișnuiau să-și verse amarul odată cu mari cantități de vin rubiniu din pivnița hanului fortificat al familiei. […]

Constantin Teodorescu a iubit pacea cu toată pasiunea omului fricos și a sperat că își va putea strecura viața în intervalul dintre războaie. Cariera militară a fost paravanul sub care și-a adăpostit, o viață, panica legată de apariția unui conflict armat. A cules roadele acestei farse cu pinteni, sabie și eghileți pînă la gradul de general de brigadă și poate că, pînă la urmă, ar fi reușit să păcălească și istoria, dacă n-ar fi primit, în august 1916, comanda fortificațiilor […]

Un alt mare general român învelit în uitare e Constantin Christescu, răpus de ura adversarilor politici și de invidia camarazilor săi. A căzut de tînăr, pe timp de pace, într-o dimineață de mai. Doctorii i-au găsit în inimă o rană adîncă, provocată de sulița dușmăniei. Familiile Brătianu și Grigorescu s-au opus decorării lui cu medalia supremă în război, deși era limpede că Christescu îi întrecea în merite pe mai toți. Primul război mondial a avut, însă, și astfel de bătălii, […]

În cea mai grea zi a bătăliei de la Mărășești, generalii Constantin Scărișoreanu și Stan Poetaș și-au unit arta militară și au repurtat o victorie ce avea să fie înțeleasă abia mai tîrziu. Nici unul nu a știut de celălalt, amîndoi au luptat după regula priceperii și curajului. Faptele li s-au împletit în acea curgere armonioasă a războiului și a morții, iar faimele lor s-au salutat de la distanță, urmîndu-și apoi fiecare drumul, în deplina necunoaștere a trecerii celuilalt. Abia […]

În 1954, în penitenciarul de exterminare de la Făgăraș era ucis generalul Ioan Popescu, eroul de la Mărășești. Ceea ce nu izbutiseră Falkenheyn și Mackensen, tunurile Krupp și diviziile de elită ale armatei germane, generalii țarului și ai revoluției bolșevice au izbutit tablagiii lui Nicolski, folosind frigul, foamea și niște pari. Cînd, în sfîrșit, a fost doborît, bătrînul împlinise 88 de ani. Ioan Popescu a fost un ofițer înalt și arătos, înzestrat cu un avînt militar de modă veche și […]

Generalul Stan Poetaș avea un suflet atît de mare, încît corpul său căpătase rotunjimi de negustor pentru a-l cuprinde. O mustață veselă și doi ochi vioi întregeau aerul de om cumsecade în care umbla învăluit acest comandant iubit de soldați. Stan Poetaș s-a născut în 1870, în satul Ulmu din județul Brăila, un loc abia dibuit de poștă, unde vînturile se încrucișau cu stepa. De mic a arătat o energie ieșită din comun atît la munca cîmpului, cît și la […]

Marele Război nu s-a dus întotdeauna pe front sau în cancelariile Europei. Multe bătălii s-au cîștigat și s-au pierdut în budoare, în șoproane, în căpițe, pe canapele de catifea sau direct în fîn, în așternuturi de mătase sau în grajd, oriunde zîmbetul provocator și întredeschiderea magică a picioarelor i-au creat un avantaj spionajului feminin. Maria Bălan s-a născut în 1895, la Vîrșeț, în Serbia, în sînul minorității românești și, înainte să ajungă cea mai importantă agentă a întregii noastre istorii, […]

Dacă ar fi avut păr, Mihail Moruzov ar fi fost blond. Chelia lui permanent rasă iradia acea paloare slavă, ocrotită, sute de ani în stepă, de căciula căzăcească. Avea ochii verzi, palmele mici, umerii lați și, în ciuda staturii mărunte, umbla vorba că își uimea colegii la pisoar. De la distanță părea îndesat, cu alură de om rotofei, dar, atunci cînd se ivea ocazia, arăta o forță fizică superioară, fiind singurul agent al serviciului secret care își putea tortura prizonierii […]

Editoriale
  • Părinteasca dimîndare

    16 iulie 2019

    Simona Halep i-a bulversat pe englezi cînd le-a povestit că România, care-i cea mai mare producătoare de iarbă cu scaieți din Europa, nu are nici un teren de tenis cu […]

  • Alianța morților

    16 iulie 2019

    Al doilea mandat Iohannis își aruncă umbra împietrită peste următorii cinci ani românești. După calcule și arestări, fatalitatea are acum înfățișarea drobului de sare. Se pregătește perpetuarea unui alt președinte […]

  • Iar ne fug investitorii

    16 iulie 2019

    Cică ExxonMobil ar cam vrea să se retragă de pe platoul continental al Mării Negre. Cel puțin așa spun sursele publicației specializate Gas4Media. Publicație care nu uită să ne amintească […]

  • “Cine rîde undeva în lume, rîde de mine!” (Rainer Maria Rilke)

    9 iulie 2019

    Legea recunoștinței, conform căreia copiii care nu le vor cumpăra părinților loviți de Alzheimer înghețată pe băț vor fi deferiți Justiției, mi-a amintit de șocul pe care l-am trăit în […]

  • Isărescu al șaselea, unicul

    9 iulie 2019

    Între comunism și ziua de mîine, istoria a aruncat iarăși o punte de rău augur. Parlamentul României a pus, pentru a șasea oară, un informator al Securității în fruntea Băncii […]