Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Familia lui Teodor Tăutu a dat Moldovei, vreme de cinci veacuri, arcași, sulițași, săbieri, archebuzieri, pîndari, pedestrași, călăreți, căpitani și măciucari, primind în schimb cuvinte de laudă și moșii întinse. Strămoșii lui Teodor au avut, mai toți, gulere de jder, căciuli de lup, paloșe, buzdugane, pistoale încărcate și căutătura încruntată a boierului pornit să spintece tătari. Leșii, turcii, cazacii, nogaii și calmucii n-au pîrjolit niciodată Moldova fără ca, la plecare, să poarte în spinare săgețile neamului Tăutu și amintirea cadavrelor […]

După eroicele fapte din primul război, maiorul Nicolae Rădescu a fost avansat colonel și a primit comenzi din ce în ce mai importante. Fiindcă luptele de front se potoliseră, dar luptele politice interne abia izbucneau, Nicolae Rădescu și-a oferit serviciile regelui Ferdinand și a fost numit adjutant regal în slujba reginei. Între 1926 și 1928 a fost trimis atașat militar la Londra, iar la întoarcere a fost avansat general de brigadă și a primit comanda Brigăzii 4 Roșiori, aflată sub […]

Pe 7 octombrie 1916, trupe speciale germane și austriece au început ofensiva pe Valea Topologului, un mic afluent al Oltului, a cărui vale, mult mai largă, găzduia ofensiva generală a Puterilor Centrale. Topologul avea, pe vremea aia, și păstrăv, și clean, și lipan, ba chiar și lostriță, iar muntenii care știau să lege o muscă în cîrlig afișau acel zîmbet mulțumit ce răzbate din ciorba de pește. Vidra, nevăstuica, jderul și, uneori, ursul brun, pescuiau cot la cot cu ciobanii […]

Pelerina Ordinului “Mihai Viteazul” atîrnă pe un cuier, ca o fantomă cu fireturi, în timp ce sublocotenentul Gheorghe Ante, cel care a purtat-o pe umeri, e oale și ulcele. Uitat cu totul, dus ca vîntul, eroul cu ochi albaștri a lăsat o simplă adiere în arhivele militare, așa cum ar lăsa, în sacul cu făină, strănutul unui șoricel. Soldații români au continuat să moară și după ce primul război mondial s-a încheiat. Trupele maghiare aveau alte planuri cu Transilvania, așa […]

Între cele două războaie mondiale, Radu Korne și-a dus vocația de cavalerist pe culmi nevisate. Știa totul despre cai, călărie, șarje, escadroane, trap și galop, putea călări în picioare, cu spatele, cu capul în jos, fără mîini, ba chiar fără cal, dacă o cereau împrejurările. Stăpînea la perfecție manevrele de cîmp, știa să-și rotească formația, să-și culce escadronul la pămînt ca să-l ferească de rafale, să traverseze cu el rîuri, munți, păduri și batalioane invizibile de infanterie inamică, pe care […]

Pe 31 iulie 1917, pe la ora prînzului, a doua bătălie de la Oituz arăta ca o fotografie a iadului. Patru batalioane germane înaintau în lanț de trăgători după ce tirul de artilerie grea îngropase tranșeele române sub un strat de pămînt și disperare. Nemții își căutau victoria bîjbîind prin propriul fum și printre propriile gloanțe, în timp ce rezistența trupelor române cădea acum în sarcina morților. Totuși, pe micul deal Tarapan, care bloca înaintarea infanteriei germane, în spatele perdelei […]

În 1940, cînd războiul mondial recidivase, Corneliu Dragalina a fost înaintat la gradul de general. Era un bărbat înalt, cu o mică înclinație spre îngrășare, bine ascunsă de uniforma ajustată pe efectele hranei de la popotă. Obișnuit să comande în situații de luptă, militar pînă în vîrful unghiilor, cu un trecut care putea fi încadrat la capitolul eroism, Dragalina era respectat de soldați și temut de superiori, uneori mai mult decît de inamici. I s-a dat, așadar, comanda Corpului 6 […]

Într-o după-amiază de octombrie a anului 1916, în timp ce obuzierele grele germane săpau cratere în Regimentul 51 Infanterie, un șuierat asurzitor a pornit din spatele liniilor românești. Tunetul canonadei s-a auzit la cîteva secunde și, imediat, în liniile inamice, au putut fi zărite erupțiile de pămînt amestecat cu schije de lemn, furgoane de intendență, artileriști bulgari, afete de tun, cai și motocicliști nemți. Prima baterie de artilerie grea a armatei române a fost deplasată pe frontul din Dobrogea, iar […]

În august 1917, pe frontul de la Mărășești, sub ploaia de obuze de fabricație germană, gloriosul Regiment 72 Infanterie a reușit să mențină pozițiile, adică să păstreze cele două fînețe, movila de pămînt și mica pădure de brusturi fără valoare agricolă, rămase în istorie prin faima bătăliei de la Răzoare. Miriștile pentru care soldații români și-au dat viața s-au deschis apoi și s-au închis asupra trupurilor sfîrtecate de șrapnele, dar importanța strategică a rezistenței și a sacrificiului a fost, ca […]

În 1916, sublocotenentul Ion Mihalache din Regimentul 72 Infanterie a luat parte la luptele pentru apărarea Dobrogei și a trecătorilor de pe valea Dîmboviței. Au fost lupte pierdute, care au început cu apărarea terenului și au sfîrșit cu apărarea retragerii. Armata română era înarmată, în principal, cu îndemnuri patriotice și discursuri meșterite în Parlament. Soldații călcau pe legenda vitejiei strămoșești în loc de pingele, cărau după ei amintirile de la Plevna în locul puștilor de asalt, purtau în raniță, în […]

Grigore Gafencu a luptat în primul război mondial peste 600 de zile, multe dintre ele petrecute în aer, la cheremul lemnului și al pînzei, al ploii și al vîntului, care făceau din misiunile aeriene un fel de poveste a lui Icar. Jocul statisticii și norocul său ieșit din comun au făcut ca singurele trei prăbușiri periculoase să fie amortizate de copaci. Cît despre gloanțele trase asupra lui în încleștările aeriene nu se știe nimic, deși există relatări ale unor săteni […]

România a intrat în primul război mondial cu 24 de avioane. În august 1916, relația ei cu cerul era mai mult ortodoxă, bazată pe rugăciune și pe preoții militari, dar, în cîteva luni, cînd s-a constatat că ajutorul îngerilor nu se ridică la nivelul aviației de bombardament, Marele Cartier General a reconsiderat rolul aerului în victoria finală. Cele 24 de avioane, care mărturiseau prin înfățișarea lor începuturile zborului, s-au prăbușit în primele două luni, cele mai multe singure, fără ca […]

În vuietul marilor încleștări terestre de la Mărăși, Mărășești, Oituz, doar o mînă de istorici cu auzul fin au putut distinge micul, dar eroicul bîzîit al aviației române. Pe deasupra obuzelor și a rafalelor de mitralieră, prin norii învolburați de explozii, înaintau, ca o armată de libelule din Jurassic, caraghioasele aeroplane de război, pilotate de așii zborului primordial. Echipajele noastre își încredințau sufletul avioanelor Blériot, Farman și Aurel Vlaicu, dobîndite pe canale proprii, dar și mai modernelor Nieuport, Farman-40 și […]

Pe 10 noiembrie 1916, locotenent-colonelul Cleante Davidoglu călărește la pas în fruntea Regimentului 4 Roșiori. Poartă nume de turc, dar inima și uniforma aparțin armatei române. E opt dimineața. Gloria și moartea își ascund intențiile în ceața rece a Olteniei. În mai puțin de o oră, o sută de cavaleriști în galop vor fi secerați de mitralierele germane. Eroica șarjă de la Robănești e pe cale să înceapă. Cleante Davidoglu s-a născut în 1871 la Bîrlad. Tatăl său a fost […]

Pe 11 iulie 1917, în toiul bătăliei de la Mărăști, Batalionul 2 Vînători a reușit să rupă frontul german în urma unui atac în cascadă asupra tranșeelor inamice. Soldații români au ocupat încă de pe timpul nopții de 10 iulie poziții apropiate, în afara liniei de tragere a mitralierelor, și au așteptat bombardamentul de artilerie. Tunurile Puteaux și obuzierele Schneider, aduse de francezi, au lovit bateriile Krupp ale nemților și, în scurtă vreme, pozițiile germane au început să arate ca […]

4 septembrie 1916. Divizia 1 Infanterie bulgară și brigada germană Bode împresurau două divizii de infanterie ale armatei române. Începea lupta de la Arabagi, o luptă mică și uitată, dusă pe podișul dezolant al Dobrogei, dar crîncenă. Nemții încercau să străpungă liniile române și să surprindă din flanc retragerea armatei regale spre Moldova, așa că generalii Socec și Eremia Grigorescu încercau să le facă față și să cîștige timpul cerut de Marele Cartier General. Numai că artileria făurită în uzinele […]

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, cînd au văzut lumina zilei frații Pălăngeanu, județul Vrancea își putea hrăni locuitorii cu meniul dacilor liberi. Zona era bogată în păduri, crînguri și dumbrăvi, așa că de pe masa vrîncenilor nu lipseau loboda, ciuperca, ștevia, urzica, leurda, untișorul și ceapa-ciorii. Vara dădeau în pîrg merele pădurețe și corcodușele, iar toamna sătenii se delectau cu mure, zmeură și, dacă nu era un an prost, cu alune de pădure. Această dietă făcuse din vrînceni […]

Avansat la gradul de general, Ernest Broșteanu s-a aruncat, în iulie 1917, în marea bătălie de la Mărășești. Divizia 11 Infanterie, pe care o conducea și pe care o făcuse să cînte în bătălia de la Arabagi, l-a urmat cu aceeași înfocare, dar, spun martorii, cu o altă melodie. De altfel, fiecare angajare în luptă a diviziei dădea naștere unui nou cîntec. Generalul Broșteanu știa că, înflăcărîndu-i un pic înainte de luptă, amețindu-i cu vocea sa de bariton și făcîndu-i […]

La începutul lunii septembrie 1916, în toiul bătăliei de la Arabagi, colonelul Ernest Broșteanu și-a făcut soldații să cînte. În acea zi, văzduhul șuiera de proiectile, pămîntul se cutremura de explozii, aerul era greu de respirat fără să tragi pe nas particule de plumb. Obuzierele grele germane săpau în solul Dobrogei peșteri, defilee și văi pe care azi le învățăm la geografie. Bulgarii trăgeau fără oprire, avînd în încărcătoare toată ura Cadrilaterului pierdut. Turcii își montaseră cu toții, în vîrful […]

În jurul anului 1890, Cîmpia Ialomiței era locul de popas al cocorilor. Cîrduri mari de dropii bîntuiau culturile de grîu și orz, desenîndu-și traseele prin lan și indicîndu-le țăranilor hămesiți unde să dea de ele. Pe atunci, viața în Bărăgan era suportabilă, mai ales cînd moșierul se arăta omenos și nu tripla zilele de clacă. În satul Miloșești, la o zi de mers cu căruța de Slobozia, s-a născut Nedelcu Lixeanu, un fiu de țăran oarecare, destinat unei vieți de […]

Editoriale
  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]

  • Petroave!

    10 septembrie 2019

    Cea mai jalnică scuză este, totdeauna, „N-am știut!“. Copiilor poți să le-o ierți, dar adulților, nu. Mai ales că un principiu de drept spune că necunoașterea legii nu te absolvă […]

  • Nimerick

    3 septembrie 2019

    De mori ca mîine, scapi de-o povară: frica de moarte o să dispară și-o să te-apuce, unsă cu miere, o mare poftă de înviere.  

  • Adevărul e că nu se mai muncește, tovarăși

    3 septembrie 2019

    Analfabet și criminal, Nicolae Ceaușescu sare în ajutorul urmașilor săi președinți. Rafala care l-a împiedicat să ni se destăinuie pe larg începe să rănească un public tot mai numeros. Pe […]