Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Baba i-a dat-o împușcatului

Zoom Baba i-a dat-o împușcatului

Pe lîngă arta crimei, a terorii, a întunericului și a sărăciei, comunismul a încurajat și artele frumoase. Le-a încurajat cu parul ideologic și cu pulanul secției de Miliție, e adevărat, le-a mînat ca pe vite în grajdul propagandei, dar le-a lăsat cumva în viață și le-a muls în folosul său. Talentul, atît cît a fost el, a trăit cu fața acoperită de vălul roșu stalinist, înmuiat în sîngele capodoperelor nenăscute și lăsat să se usuce la soarele cooperativizării forțate. Cu toate astea, cînd și cînd, arta a mai reușit să străpungă stratul gros al cenzurii și să dea semne de viață.

Corneliu Baba e considerat cel mai mare portretist român al secolului XX, dar acest clasament nu îi ia în considerare pe cei care n-au putut picta în deplină libertate. Corneliu a reușit cumva să se strecoare printre cerințele artei și ale ședințelor de partid și a dus la capăt o operă consistentă, întinsă pe șapte decenii și trei dictaturi.

S-a născut în 1906 la Craiova și a arătat de mic un simț înnăscut al desenului realist. Corneliu executa portrete la minut încă din școala primară, luînd lecții direct de la natură, urmînd conturul personajelor reale, fără altă îndrumare decît vocea interioară ce îi separă pe nebuni de oamenii de rînd. La 20 de ani a ajuns la Academia de Arte Frumoase din București, dar pictura s-a dovedit a fi mai importantă decît școala, așa că a abandonat cursurile și a păstrat șevaletul. La sfîrșitul anilor ’30 începe să expună și să se inspire din arta artiștilor consacrați. Studiază la Iași cu Nicolae Tonitza, dar nu se sfiește să fure meserie de la maeștrii morți. Portretele lui au grimasele monștrilor lui Goya și umbre luate cu împrumut din tablourile lui Rembrandt, iar amestecul final face impresie. La Iași urcă în cariera universitară: pe durata războiului ajunge profesor de pictură. În 1946, după ce își face debutul oficial cu o expoziție la București, e arestat pentru cîteva săptămîni, eliberat și mutat de la Iași în Capitală.

Pe durata acestor evenimente postbelice existențiale, se pare că în arta lui Corneliu Baba au intervenit cîteva conversații zguduitoare cu anchetatorii. Arta lui se cumințește, adoptă temele socialismului revoluționar și, în plin elan colectivist, se dă pe brazdă. Corneliu pictează secerători, oțelari, brigadieri. Chiar dacă tehnicile împrumutate de la flamanzi sînt încă vizibile, partidul nu bagă de seamă și aplaudă forța tablourilor realiste. Autorul începe să călătorească împreună cu opera sa la Moscova, la Leningrad, la Praga, de unde se întoarce copleșit de medalii. Sînt anii în care elitele României sînt exterminate în închisori și în lagărele de muncă. Dar picturile cu țărani și discuțiile cu Securitatea îl feresc pe Corneliu de atelierele torturii. Și, pentru că a ales să nu-l bage la pușcărie, partidul face din el un reper al artei socialiste. Corneliu cunoaște triumful oficial, e făcut profesor la Institutul de Arte Frumoase din București, e acoperit de onoruri, admis în Academie. I se organizează expoziții la Viena, Helsinki, Bruxelles, Cairo, New Delhi, Berlin, New York. Uniunea Sovietică îl decorează cu „Steaua Roșie“. Talentul său se zbate din răsputeri să ajungă la nivelul reputației sale, și uneori chiar izbutește.

Corneliu Baba rămîne un artist major al epocii comuniste, cu o operă-școală, ce reușește să dăinuie, păcălind activiștii și ofițerii de Securitate și obligînd sistemul să susțină un elev al reacționarilor pictori romantici și flamanzi. Se zice că farsa jucată regimului a atins desăvîrșirea atunci cînd Nicolae Ceaușescu i-a cerut să-i facă portretul, iar Baba l-a refuzat.

Citeşte mai multe despre:

2 comentarii

  1. #1

    Mi-l inchipui pe Pingelica pictat a la El Greco faza târzie, când i se accentuase enoftalmia și strabismul. Înalt și emaciat, transfigurat de plata datoriei externe, dezarmare nucleară, pace în Orientul Mijlociu…câte griji

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

  • Pînă la capăt și pînă la ultimul centimetru

    12 februarie 2024

    Vom sprijini Ucraina pînă la capăt, a zis Joe Biden la Varșovia, pe vremea cînd își confunda doar un fiu cu celălalt, nu și pe președintele Macron cu defunctul președinte […]

bijuterii argint