Drone de lux. Izgonim tehnologia românească, avansată, ieftină și disponibilă imediat, ca să facem achiziții exorbitante cu termen de livrare peste un an-doi, gata expirate

Dronele care lovesc teritoriul României au crescut calitatea exploziei. Au trecut de la 45 de kilograme de trotil la 300 de kilograme. Explozibilul e mai ușor de cărat pe apă la Constanța decît prin aer la Galați.

Cu toate astea, comandantul suprem al armatei, Nicușor, ne asigură că se iau măsuri: „Vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea și livrarea o să o avem într-un an sau doi“.

Oricine e la curent cu progresul vehiculelor autonome știe că tehnologiile avansează de la o lună la alta, ba chiar de la o săptămînă la alta. Drona și antidrona fabricate mîine sînt depășite poimîine. Singura modalitate de a ține pasul cu această cursă accelerată e să ai propria capacitate de a fabrica UAV și USV. Să ai acasă, în România, cercetarea, dezvoltarea, producția și testarea, ca să poți regla permanent avansul tehnologic și să poți ține pasul cu noutățile pe care le cere frontul. Dacă ești în poziția de decizie militară și politică și faci altceva, nu ești doar idiot, ci și sabotor al capacității naționale de apărare.

Există în România, de ani buni, companii capabile să livreze tehnologii UAV și USV, drone aeriene și navale, sisteme de radare dedicate acestui tip de vehicule și sisteme antidronă. Ei bine, există degeaba, fiindcă MApN, miniștrii Apărării, premierii, șefii de Stat Major, generalii responsabili cu înzestrarea și președinții țării le ignoră cu îndîrjire.

Acum, de cînd cu SAFE, cinci companii românești cu cercetare, dezvoltare și producție dedicată dronelor s-au unit înt-un fel de propunere comună, doar-doar vor obține o firimitură din bogăția contractelor cu care sînt răsfățați giganții industriali germani și francezi. Cele cinci sînt AFT, OVES, COGNIFLY, BREVIX și ORBOTIX.

De departe cea mai experimentată, mai mare și mai inovatoare, AFT (Autonomous Flight Technologies), produce și livrează de ani buni drone de recunoaștere și supraveghere, aeriene și marine, sisteme complexe antidronă, soluții defensive de bruiaj și detectare. AFT are peste 30 de ingineri de vîrf, absolvenți de Aeronave, Electronică, Calculatoare, Mecanică, are investiții semnificative în capacități de testare și producție, are laboratoare, fabrică, are de toate.

E apreciată și curtată de parteneri din SUA și Polonia, dar nu și de MApN. Prin laboratoarele companiei s-au perindat, în vizită, aproape toți miniștrii Apărării, premieri, generali cu nemiluita, oficiali NATO. Dar degeaba. Ideea de a fabrica drone ieftine, avansate, rapide, multe, disponibile imediat, cu inteligență și mînă de lucru românească le-a intrat guvernelor pe o ureche și le-a ieșit pe cealaltă.

Azi, de pildă, AFT are funcțională platforma Squallus, dezvoltată în colaborare cu Institutul de Marină „Mircea cel Bătrîn“ din Constanța, un sistem operațional integrat care dispune de USV-uri autonome (drone marine), echipate ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), capabile să patruleze permanent, să detecteze rapid amenințări și să intervină înainte ca ele să ajungă în proximitatea infrastructurii critice. Exact ce era nevoie în cazul dronei din Portul Constanța. Despre acest sistem se știa, la fel cum se știa și despre costurile lui derizorii, incomparabile cu sumele uriașe, purtătoare de comision, pe care lucrează rețeaua generalilor. Să fim serioși, cine vrea producție ieftină cînd poate avea achiziții scumpe?

Ca dovadă, MApN a comandat sisteme antidronă la Rheinmetall de 981 de milioane de euro fără TVA. Au avantajul că vin repede, așa cum ne-a spus Nicușor, într-un an-doi. Și, desigur, vin gata depășite.