– Multe-s vechi și nouă toate. Ce e rău și ce e bine, tu te-ntreabă, dă din coate! –
Dacă emoție nu e, nimic nu e. Pe chestia asta (că idee nu-i putem zice), ni se păru simpatic ultimul meci („Eternul Derby”!!!) dintre Dinamo și Steaua. FCSB = Steaua, hai să nu ne luăm după chichițele avocățești ale unor apeviști ca colonelul Talpan.
A fost runda cu numărul 176, a unui meci disputat de două grupări care, împreună, au adunat 92 de trofee naționale. Așa susțin statisticienii – dacă or mînca ei căcat, atunci mîncăm și noi. Noi, am mai spus, n-avem vreo mare simpatie pentru Steaua sau Dinamo, urmașele temutelor cluburi departamentale. În armată nu ne-a plăcut, iar de Dinamo, de asemenea, ne-am ferit ca de Necuratul.
Cu toate aceste cuvenite rezerve, subiectiv recunoaștem că nu ne-a picat tocma’ rău recentul Dinamo-Steaua. A fost pe gustul locului nostru – ca șaorma, cu de toate. Am gustat partida, pen’ că ni s-a servit tot tacîmu’ – luptă, faze, goluri, unul chiar meseriaș (Sin de la Dinamo, din lovitura aia liberă…). Eliminări, lovituri de la 11 m, decizii controversate de arbitraj. Păi, ce ți-ai mai putea dori, prietene, de la „Eternul Derby”? Publicul, mai ales publicul, a întreținut atmosfera, cu toate excesele unor decerebrați care țin morțiș să dea cu bombardeaua în teren. Ce-o fi în mințile tulburate ale acestor tembeli de galerie e mai greu de deslușit. La pîrnaie! Dar, ca spectatori neutri, iarăși am apreciat faptul că galeriile ambelor echipe s-au străduit, așa cum le-a dus capul, să întrețină o atmosferă de mare derby. Deși meciul, în sine, n-a fost cine știe ce, ei bine, urlăturile din peluză l-au făcut ceva mai bun. Emoția contează, asta ziceam!
Acuma, desigur, am putea fi și răutăcioși, urîcioși, haters, cum s-ar zice azi. Păi, ce mare derby de România a fost ăsta? Între echipa de pe locul 3 și aia de pe locul 9, între victimele Clincenilor și ale Voluntarilor? Între una fără șanse la titlu și alta de play-out, vai de mama ei? Ei bine, nu, refuzăm această tentație, e doar o capcană. Preferăm să privim partea plină a așa-zisului „Etern Derby”. Să nu credeți cumva că punem botu’ la textele cu „gîndirea pozitivă”, că vă dăm cu sticla-n cap! Tot ce susținem e că recentul mare derby le-ar putea pica bine ambelor inculpate.
Dinamo București, săraca, își mai recapătă demnitatea pentru play-out, cît de cît. Iar FCSB = Steaua, odată deprinzînd lecția umilirii, se va comporta altcumva în play-out, nu așa cum s-au comportat deunăzi fițoșii tineri de ‘jde milioane din tripleta Man-Moruțan-Coman.
Pe bune, au fost chiar o atmosferă și o trăire de mare derby. Emoția contează. Altfel, rămîne cum am stabilit: muie Dinamo, muie Steaua! Hai România!