Dacă-l rugăm pe prietenul lui Vanghelie, domnul Goagăl,
să ne dea o mână de ajutor, la o căutare după vânzarea de detectoare de metale găsim nu mai puțin de 15.000 de rezultate. Unele link-uri duc la site-uri care vând detectoare, nu puține. Altele duc la site-uri care oferă sfaturi despre detectoare, iar altele țin un soi de evidență a marilor realizări ale detectoarelor de metale în România, pentru a te trimite ulterior spre un site care vinde, desigur, detectoare de metale.
De unde, aproape din senin, atâta dragoste pentru detectoarele de metale? Ce i-a apucat pe români să vândă și să cumpere astfel de scule, ce evenimente de dată mai mult sau mai puțin recentă i-au determinat pe compatrioții noștri să se transforme în împătimiți descoperitori de feroase și neferoase? Păi, să luăm un caz recent de succes în materie.
Ion Cioclea trăiește în Desa, județul Dolj.
Soția e plecată în străinătate, să câștige niște bani, iar nea Ion a rămas în Desa, să mai lucreze pământul și să aibă grijă de casă. Și cum avea el grijă de casă, și-a dat seama că acoperișul trebuie reparat. A vorbit cu soața din diaspora, iar aceasta, fericită că ne-am luat țara înapoi, i-a trimis bani să repare acoperișul. În loc să bea banii, cum mulți ar fi făcut-o, Ion Cioclea și-a cumpărat un detector de metale. Pentru că, brusc, s-a decis să devină ori arheolog, ori căutător de comori. Și uite-așa, umblând cu detectorul de metale pe câmpuri, Ion Cioclea a descoperit, în ianuarie anul acesta, două morminte în care, pe lângă oasele decedaților, se aflau și niște arme din alte vremuri. Descoperirile domnului Cioclea au ajuns la Muzeul Olteniei, unde specialiștii au opinat că ar fi vorba de obiecte din vremea celților care trăiau la sud de Dunăre, dar își îngropau morții dincolo de apă. La un moment dat ar trebui să vină și niște specialiști germani ca să ne spună exact din ce perioadă datează obiectele găsite de nea Ion și cam cât valorează ele. Căci, dacă sunt valoroase și din punct de vedere financiar, nu doar istoric, Ion Cioclea ar urma să primească 30-45% din valoarea de piață a obiectelor.
Iar acesta e doar un caz, poate mai puțin celebru, deși a apărut și la PRO TV.
Paul Croitoru, de exemplu, angajat al Primăriei din Cacica,
județul Suceava, a descoperit anul trecut, în zona în care trăiește, 309 monede de argint, imitații dacice după monede macedonene, și 40 de fragmente de monede. Și Paul Croitoru avea un detector de metale, pe care dăduse 200 de euro și îl folosea ca „pasionat de istorie”. Pentru descoperirea lui, mult mai norocosul domn Croitoru a primit un premiu de 10.000 de lei direct din mâna premierului Ponta, care a fost el însuși în comuna Cacica, profitând de faptul că tot avea drum pe-acolo în campania electorală pentru prezidențiale. Iar asta nu e tot: comoara găsită de Paul Croitoru valorează cam 150.000 de euro, la o primă evaluare sumară, iar arheologul amator ar putea primi încă minimum 50.000 de euro drept recompensă pentru descoperirea lui.
În fine, probabil cel mai celebru caz recent
de om căruia i-a pus Dumnezeu detectorul în mână și mâna-n cap este cel al lui Iulian Enache, din Golești, județul Vâlcea. Iulian Enache, pasionat de istorie, desigur, umbla cu detectorul lui de metale pe coclauri și, încet-încet, a descoperit 47.295 de bani de argint din secolul al XV-lea. La 54,7 kilograme de argint și dat fiind numărul mare de piese, acesta este cel mai mare tezaur monetar de argint găsit pe teritoriul României. Tot la o evaluare primară, ca și în cazul descoperirii de la Cacica, tezaurul de la Golești ar valora cel puțin 500.000 de euro, iar faptul că e vorba despre un tezaur i-ar aduce lui Iulian Enache 45% din valoarea acestuia, adică minimum 225.000 de euro. Asta după ce același darnic prim-ministru al României, Victor Ponta, l-a premiat pe Iulian Enache cu 45.000 de lei pentru că a descoperit comoara și a dus-o direct la Muzeul Național de Istorie a României.
Ooops, direct la MNIR am spus? Da, direct la MNIR, nu e o greșeală. Deși legea spune cu totul și cu totul altceva. Legea spune că o descoperire arheologică întâmplătoare este raportată întâi de toate Primăriei pe raza căreia s-a efectuat descoperirea, iar de acolo, descoperirea este preluată în custodie de către cea mai apropiată unitate competentă, de obicei cel mai apropiat muzeu. Or, în cazul descoperirii de la Golești, până la MNIR mai erau multe muzee în drum.
Numai că dacă te duci la Primărie încep problemele: ai autorizație de la Poliția județeană pentru detectorul de metale? Căci da, conform aceleiași legi, detectoarele de metale nu pot fi deținute sau comercializate fără autorizație de la Poliție.
Asta ar fi o problemă pe care o poate isca depunerea descoperirii conform legii. A doua problemă este că, dacă nu te duci cu comoara direct sus, eventual cu ziariștii după tine, riști să fii întrebat dacă ai cumva autorizație de la Ministerul Culturii pentru a efectua cercetări arheologice. Și, în fine, a treia problemă pe care o poți avea este să pierzi recompensa, pentru că nu a fost vorba despre o descoperire arheologică întâmplătoare, ci despre un act de braconaj arheologic.
Descoperirile arheologice întâmplătoare
sunt doar acele descoperiri realizate în timpul unor lucrări de construcții, lucrări agricole sau ca urmare a unor fenomene naturale, cum ar fi alunecările de pământ. A umbla cu detectorul de metale după morminte, sulițe, săgeți, dar mai ales monede, fără să fii arheolog și fără să ai aprobările și autorizațiile necesare, nu este descoperire întâmplătoare, ci căutare de comori. Or legea nu doar că nu încurajează căutarea de comori, dar o și pedepsește.
Să recapitulăm: un tip din Dolj a distrus două morminte posibil celtice, săpând neștiințific după aur. Un tip din Suceava, care pretindea că scormonește după vârfuri de săgeți și căști din al doilea război mondial, va da statul în judecată pentru a lua cât mai mulți bani din comoara descoperită de el, după ce, săpând, a distrus toate celelalte dovezi arheologice aflate în sit. Și, în fine, un tip din Vâlcea a încălcat în mod repetat legea, dar a primit deja 45.000 de lei și mai așteaptă încă 250.000 de euro.
Asta doar ca să știți de ce la căutarea pe Goagăl după vânzarea de detectoare de metale în România avem nu mai puțin de 15.000 de răspunsuri.