Sînt și oameni de valoare în Academia Română, dar ei se pierd printre impostori. Sînt acolo oportuniști, mediocri, plagiatori, suveraniști, turnători la Securitate sau agenți ai serviciilor secrete de azi. Cînd a venit ziua să fie votat Mircea Cărtărescu s-au mobilizat cîteva din aceste specii parazite și l-au blocat.
O contribuție importantă a avut-o scriitorul Nicolae Breban, el însuși academician. El a trimis colegilor o scrisoare, din care dăm un fragment:
„Stimați colegi, vă rog să citiți citatul din dl Cărtărescu, în care îl atacă pe Cioran, și aceste rînduri ale mele mîine, în plenul Academiei Române.
Mircea Cărtărescu: […] Nu sînt total de acord cu ideile lui politice (ale lui Cioran – n. red.), care erau idei de dreapta, extremiste, fasciste. De aceea sînt suspicios față de tot ce a scris. A fost un foarte bun scriitor, înainte de a fi un foarte bun filosof, după părerea mea. Lucrările sale sînt absolut minunate ca piese ale experienței estetice, dar nu ale experiențelor politice sau ideologice. A fost un scriitor cinic. Era un fel de nou Schopenhauer, care era de fapt exact opusul a ceea ce susținea în filosofia sa – era un gurmand, un afemeiat sau, după cum spunem, «ardea lumânarea la ambele capete». Este cam la fel cu Cioran. El era filosoful care vorbea tot timpul despre sinucidere, dar nu avea nici o intenție să se sinucidă el însuși, totul era pură fantezie.
Acad. Nicolae Breban: După atacurile incalificabile ale dlui Cărtărescu la adresa lui Eminescu, să ne mai mire că îl atacă și pe Cioran, acuzîndu-l de fascism și confundînd mișcarea legionară cu fascismul italian și german (sau cu nazismul)? Sîntem uimiți că dl Cărtărescu (unul din liderii așa-zisei generații optzeci) nu face numai eroarea grosolană și nerușinată de a ataca unul din marii gînditori și poeți români, Eminescu, fondator al culturii moderne românești, ci și se încarcă de un ridicol formidabil prin acest atac la Cioran, atac care ne întristează pe toți. Spre consternarea noastră, dl Cărtărescu atacă altundeva, cu o dezinvoltură profund provincială, și tema identității și specificului național român – ceea ce este de neacceptat. Unul dintre rolurile Academiei Române e să apere demnitatea valorilor culturii, literaturii și științei naționale consacrate în țara și în străinătate“.
Breban a reușit să-l blocheze la un vot pe Cărtărescu, pentru poziții intelectuale față de Cioran și Eminescu, pe care Cărtărescu îi admiră, de altfel, explicit. Dar a uitat că Academia Română îl păstrează în componență pe Breban, deși a fost colaborator al Securității. În vremuri în care comunismul mușca din oameni, Nicolae Breban mînca pîinea rușinoasă a colaboraționistului, întreținîndu-se cu torționarul lui Paul Goma, generalul Pleșiță, livrîndu-i informații despre scriitorul disident. CNSAS l-a găsit colaborator, la fel Curtea de Apel, apoi a venit Înalta Curte și a zis că nu e, deși a colabora cu Securitatea te face colaborator.
Mircea Cărtărescu e cel mai cunoscut scriitor român contemporan, are cărți voluminoase, promovate intens și premiate. Are, pierdute în abisul acestor volume, fragmente geniale, care fac din el un scriitor mare. Poate că e mai bine că n-a intrat în Academie, ca să nu se mînjească de gloria dubioasă a organizației.
