Undeva, în statul Illinois, pe lîngă Chicago, Jason, profesor de fizică la colegiul local, se întîlnește în barul său favorit cu un fost coleg de facultate, invitat la un whisky scump de neuro-specialistul care a cîștigat un prestigios premiu al breslei. La întoarcerea pe două cărări spre casă, Jason se trezește răpit de un individ mascat care îl întreabă „Ești fericit cu viața ta?”, îi injectează o substanță misterioasă și îl aruncă într-o situație foarte ciudată: deși arată identic ca și pînă atunci, dintr-odată, nimeni nu-l mai recunoaște, nici barmanul cîrciumii sale preferate, nici soția care-l aștepta nerăbdătoare acasă. Omul nostru descoperă îngrozit că nu mai are fiu și că toată locuința i-a fost brusc redecorată – mobilă și electrocasnice diferite, pereți de altă culoare. N-a înnebunit, n-a luat LSD: a ajuns într-o altă dimensiune spațio-temporală în care este om de știință renumit, cîștigător de premii importante. Exact, Jason cel mediocru a făcut fără să vrea schimb de locuri cu un Jason de mare succes în carieră, dar nefericit în viața privată. Cum s-a putut asta? Păi, Jason-savantul a inventat o cutie neagră plină cu uși către diverse universuri paralele, reflecții ale stării emoționale de dinaintea pășirii în ele, și a decis să-și aleagă alt destin, unul în care fericirea casnică e mult mai importantă decît recunoașterea profesională publică a Premiului Nobel.
Psihologia, filozofia și fizica cuantică se amestecă în Dark Matter pînă cînd, paradoxal, nimeni nu mai înțelege nimic. Nici personajul principal, nici telespectatorul. O idee interesantă e realizată la fel de confuz ca protagonistul, surprins în lupta cu sine însuși în multele versiuni ale sale, clone nemulțumite de setup-ul sentimental pe care-l trăiesc. Povestea încurcată despre realități alternative este lungită exagerat, ca un experiment imaginar care există și nu există, exact ca pisica lui Schrödinger, care-i și vie și moartă în același timp.
În viață totul e despre alegeri. Alegeri creatoare de lumi potențiale, în care, teoretic, ai fi putut deveni altcineva. Fiecare dintre noi s-a întrebat, poate, la un moment dat „Ce-ar fi fost dacă…?” se căsătorea, totuși, cu colega de facultate de care s-a despărțit chiar înainte de discuțiile despre nuntă. Dar asta nu înseamnă că o să-i plictisești la nesfîrșit cu ea pe toți amicii de pahar.
P.S. Întrebarea din titlu e împrumutată din refrenul piesei Soarele răsare a trupei Travka, dedicată bolnavilor de Alzheimer.
Dark Matter, 2024-, thriller SF înțepenit la intersecția dintre filozofie și fizică cuantică, creat de Blake Crouch, adaptare TV a romanului său omonim, sezonul al doilea (zece episoade a 47-58 de minute) în derulare curentă, difuzat de Apple TV.
