Eminescu și Caragiale beau o bere de import la o terasă din Centrul Vechi.
– Bro, știi care e cusurul tău? îi zice Caragiale lui Eminescu.
– Care e? întreabă Eminescu, vizibil interesat, pentru că e un tip foarte nesigur pe el și-i mereu atent la oamenii care-i spun că ar avea posibile defecte.
– Bro, cusurul tău e că n-ai autoironie.
– Cum adică?
– Adică nu te iei singur la mișto.
– Da, sigur, asta mai lipsea. După ce că-s urât și mic de înălțime și mustăcios și fug femeile de mine de parcă aș avea COVID, acum mai vrei și să mă iau singur la mișto. Nu, mersi.
– Eu ți-am zis, bro.
Titu Maiorescu îl invită pe Creangă la City Grill, ca să-i spună că Netflix e interesat să facă o miniserie după Amintiri din copilărie. Totuși, există o mică problemă: Netflix vrea ca Creangă să scrie și un volum doi din Amintiri din copilărie, pentru că materialul existent nu ajunge pentru opt episoade.
– Dar nu am despre ce să scriu, spune Creangă.
– Inventează ceva.
– Nu știu alții cum sunt, dar mie nu-mi place să povestesc chestii care nu s-au întâmplat.
– Da, că „Harap Alb“ și „Povestea porcului“ chiar s-au întâmplat.
– Acolo e altceva. N-am spus că mi s-au întâmplat mie.
– Și chiar nu poți să inventezi întâmplări pentru încă un volum de Amintiri?
– O să încerc să fac rost cumva de niște amintiri noi.
– Te rog. Producătorii de la Netflix așteaptă.
Eminescu și Caragiale beau în continuare bere craft în Centrul Vechi. Apare la masa lor Creangă, care e poartă pantaloni scurți și un tricou roșu cu Mickey Mouse. Pe cap, celebrul povestitor are o șapcă cu elice.
– Ce faci, bro, ai pierdut un pariu? îl întreabă Caragiale.
– A, nu. Vreau să fiu iar copil, ca să adun material pentru un nou volum de Amintiri din copilărie.
Eminescu se dă cu capul de masă când aude una ca asta.
– Am cei mai idioți prieteni. Asta se pune ca autoironie? Pentru că eu îi am, sunt prietenii mei. Practic, mă iau singur la mișto, nu? îl întreabă el pe Caragiale.
– Nu știu ce să zic, bro.