Consiliu de Coroană. Mare. Serios. Așezat în fruntea unei mese care umilește orice mobilă la care a stat vreodată Putin – să înțeleagă toată lumea că statul român va fi întotdeauna net superior celui rus –, regele Carol privește nemulțumit. Boierii nu-l mai ascultă. Vor să facă război. Bine, asta n-ar fi o problemă, că el e oricum neamț, și ce altceva poți să faci ca neamț pînă cînd inventează ăștia campionate mondiale la fotbal? Să bei bere pînă ajungi să te adresezi tuturor cu monșer? Să ajungi subiect de presă? Suveranul e gata să parieze că ticălosul de Caragiale are deja o schiță intitulată „Carolache și Mache“.
Problema e că ăștia îi propun război cu tabăra care nu trebuie.
– Boieri dumneavoastră, ce să facem noi în Transilvania? întrebă nervos Carol.
– Să facem denazificare, Măria Ta, explică doct Brătianu.
– Dar mai avem cel puțin șase ani pînă apar naziștii!
– Deci va merge repede și ne vom putea lăuda cu eficiență de 100%, sire!
– Și dacă ne iau Habsburgii la bătaie?
– Dar poate n-o să ne ia!
– Mein Herr, ăștia chiar au cucerit oameni, spre deosebire de voi, care știți doar să vă epilați holdele cînd vrea cineva să vă intre în țară. Deci hai să luăm în calcul măcar posibilitatea…
– Foarte scăzută, de altfel! insistă un cor de generali burtoși.
– Fie, foarte scăzută, că o să ne rupă picioarele. După care vor trimite și recuperatori să ne rupă mîinile, pînă plătim despăgubiri de război.
– N-au cum, Majestate. Numai să îndrăznească și îi distrugem imediat.
– Cu ce?
– Cu faptul că avem aliați!
– Anglia și Franța sînt departe, mein Herr.
– Dar Rusia e aproape!
– Ție ți s-a făcut cald cu juma’ de Moldovă în gură sau cum? Vrei să ajung și eu ca Basarab I, mare voievod și domn peste Țara Ungrovlahiei? Asta dacă nu devine Țara Austro-Ungrovlahiei, la ce generali pricepuți avem.
– Nu devine, sire, vă garantez eu, interveni un general mustăcios și teribil de burtos.
– Cum poți să garantezi, Herr General?
– Poate avem noroc și ne cucerește Bulgaria înainte.
– Asta numești tu noroc???
– Ne dublăm teritoriul, sire!
– Strămoșii tăi trebuie să fi spart cu capul poarta Sarmizegetusei, murmură Carol mai mult pentru sine.
– Sire, cred că am o soluție mai bună, îndrăzni o voce.
– Spune, Herr Espresso.
– Marghiloman, sire, îl corectă discret vocea. Aveți dreptate, e o prostie să ne bazăm pe Antantă. Mai degrabă să-l speriem pe Moș Franz cu faptul că vom fi într-o alianță internațională mult mai puternică, numită NATO.
– Bine, Herr Latte Macchiato, dar în NATO veți fi peste o sută de ani!
– Da, sire, dar Habsburgii nu vor fi niciodată!