Sfânta muțenie

De prea multe ori declarațiile preoților compun o lume a abuzului, o lume care justifică abuzul, care îl transformă în normalitate. Poziționarea BNR a fost, cu mici excepții, mai mult datorate unor dispute interne, absentă, aeriană.

Însă, cu Bănescu purtător de cuvânt, când și când, BOR a păstrat totuși contactul cu societatea, raportându-se la întregul ei, la valorile unei democrații liberale și ale unui stat de drept.

În aprilie, preotul Nicolae Tănase, cu mare trecere la fanii Bisericii, spunea că victimele violurilor ar trebui să facă și ele pușcărie câteva luni, pentru că nu sunt chiar așa de nevinovate precum am crede noi, imbecilii de cetățeni, că doar ele sunt cele care îi instigă pe violatori prin comportamente și îmbrăcăminte. Culmea, încep să-i simt lipsa lui Bănescu, alambicatul purtător de cuvânt al BOR, pasionat de metafore până la exasperare, ilustru compozitor de compuneri literare. E foarte probabil ca, în absența sa, BOR să rămână o instituție preocupată doar de sine, cu privirea ațintită în propria gaură a curului.

E uimitor cum BOR privește mereu în altă parte, ori are preocupări atât de cerești că nu vede deloc craterele din societate.

Și mai e ceva, pare că Teo al Constanței și al Infernului a învins, ceea ce nu e de bine în nici o lume posibilă. Teo care tocmai a decretat de câte ori au voie soții să facă sex: „Soții nu ar trebui să aibă plăceri trupești mai mult de două ori pe săptămână“. Bineînțeles, din când în când, Teo o să dea sfânta dezlegare la carici.